În condițiilor problemelor din ce în ce mai acute legate de schimbările climatice, tot mai mulți fermieri caută noi metode prin care să-și desfășoare activitatea cu costuri mai reduse, dar fără a sacrifica performanța. Pentru unii, soluția o reprezintă tehnologia no till, însă alții sunt sceptici în această privință.
Chiar dacă a devenit o modă în România abia în ultimii ani, tehnologia no till nu este ceva nou. Unul dintre părinții agronomiei românești, Gheorghe Ionescu-Șișești, vorbea încă de acum un secol despre o astfel de posibilitate, explică Valeriu Trabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice care poartă numele fostului mare agronom.
”Șișești, cel mai mare agronom al nostru, scrie într-o lucrare că dacă am avea tehnologie, în Bărăgan n-ar trebui să întoarcem brazda. Și vine cu argumentul că, dacă întorci brazda și e căldura aceea mare, îmi distruge substanța organică, fiindcă acolo se încălzește solul la 50-60 de grade Celsius. El avea dreptate, dar aici intervine asolamentul și raționalitatea”, a precizat Valeriu Tabără, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.
Totuși, președintele ASAS nu este adeptul acestei tehnologii, susținând că ea nu se pretează în orice context.
”Eu nu sunt adeptul lucrării no till, și am și spus-o. De pildă, în cazul cernoziomului de la Lovrin, la trei ani, o arătură la peste 30 de centimetri îmi face o economie de 30-40% din combustibil și îmi reface structura solului. Mai este un factor despre care nu vorbim: eliberarea oxigenului din spațiile solului. Planta are nevoie de oxigen. Când se face dezechilibrul între apă și oxigen în vasele capilare ale solului, planta poate să se sufoce”, a explicat Valeriu Tabără, pentru AGRO TV.
