Programul de Guvernare 2021-2024 al MINISTERULUI AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
Agricultura românească trebuie să își consolideze performanţele și să devină competitivă pe
termen lung, fără dependenţe sau vulnerabilităţi generate de: accesul dificil la finanţare, fragmentarea terenurilor, lipsa forţei de muncă sau capriciile vremii. Cât timp micile exploataţii funcţionează la nivel de subzistenţă și numeroase terenuri rămân necultivate, agricultura nu poate deveni o sursă durabilă de creștere economică.
Producătorii mici și mijlocii trebuie susţinuţi pentru a asigura nevoile pieţelor locale, iar marii fermieri trebuie sprijiniţi pentru a rămâne conectaţi la pieţele naţionale și regionale. Reformarea exploataţiilor agricole, absorbţia fondurilor europene și simplificarea administrativă constituie tot atâtea direcţii clare în care România trebuie să facă pași hotărâţi și ireversibili.
O nouă strategie agricolă va trebui să se concentreze atât pe compensarea deficitului în finanțarea de bază – prin instrumentul subvențiilor directe – și marketizare – prin folosirea instrumentelor dezvoltării regionale – cât și pe tehnologizarea înaltă – prin agricultură inteligentă.
Obiectivul marketizării agriculturii urmărește ieșirea din cercul vicios prin care exportăm materii prime, deci implicit și subvenţii, și importăm produse cu valoare adăugată ridicată. România este în prezent campioana exporturilor de cereale: înregistrăm producţii record, a căror valoare adăugată este însă scăzută, dar importăm masiv alimente și produse alimentare.
Acest model economic volatil, bazat pe consum și pe neglijarea investiţiilor, a fost promovat cu nepricepere până acum și a generat deficite record la nivelul balanţei comerciale agro-alimentare. Agricultura are nevoie acum de o abordare strategică, pentru creșterea eficienţei sectoriale și pentru valorificarea oportunităţilor de dezvoltare existente. România poate să aibă o economie agrară tehnologizată, profesionalizată și sustenabilă.
Se impune o mai bună mobilizare a resurselor locale și este nevoie de o strategie de dezvoltare a infrastructurii, serviciilor și patrimoniului rural. Publicul larg trebuie să poată avea acces la hrană de calitate, iar alimentele românești, produse responsabil și cu grijă pentru sănătatea consumatorilor, trebuie să devină brand consolidat pe piaţa locală, naţională și regională.
Ne propunem modernizarea agriculturii prin implementarea unor politici publice de creștere a competitivităţii economice sectoriale, astfel încât, mica exploataţie agricolă să devină eficientă și să nu mai fie mijloc informal de protecţie socială, profund dependentă de stat. Instrumentele publice de sprijin să încurajeze capitalizarea, industrializarea agriculturii și modernizarea infrastructurii rurale, iar agricultura românească să valorifice oportunităţile accesului la fonduri europene și piaţa internă și să promoveze forme de susţinere echitabilă a tuturor fermierilor.
De asemenea ne propunem să încurajăm agricultura ecologică, sănătoasă, care se regăsește în profilul tradiţional al ţăranului roman și să extindem metodele de producţie de înaltă precizie și agricultură avansată prin strânsă legătură între cercetarea autohtonă și activităţile agricole, utilizând inteligent resursele de apă, sol și soiuri ameliorate genetic.
Competitivitatea activităților din agricultură poate fi susținută extensiv prin proiecte publice care vor sprijini parteneriatele între instituțiile statului și capitalul privat, și, intensiv, prin utilizarea noilor tehnologii grupate sub sintagma „Agricultura 4.0”.
În acord cu Politica Agricolă Comună, obiectivele noastre generale sunt favorizarea unui sector agricol inteligent, rezistent și diversificat, care să asigure securitatea alimentară, acțiuni consolidate de protecția mediului și atenuarea schimbărilor climatice, conform obiectivelor UE, precum și consolidarea relațiilor și serviciilor socio-economice în zonele rurale.
Viziune pe termen mediu
Pentru perioada de programare 2021-2027 fondurile europene destinate Politicii Agricole Comune (PAC) vor fi acordate statelor membre pe baza Planului Național Strategic PAC, și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Sectorul agricol și spațiul rural vor avea ca instrument prioritar de dezvoltare Planul Național Strategic (PNS), prin intervențiile financiare prevăzute în cadrul acestuia, aferente exercițiului financiar următor (2021 – 2027).
Bugetul PAC de care va beneficia România în perioada următoare de programare va fi de 21,678 miliarde de Euro.
Comparativ cu luna noiembrie 2019, moment până la care nu au fost efectuate demersuri în direcția stabilirii liniilor de finanțare pentru viitorul PAC, au fost realizate etape semnificative din elaborarea efectivă a Planului Național Strategic.
Până la această dată au fost definitivate analiza SWOT și analiza nevoilor de finanțare fundamentate pe baza evaluării socio-economice, agricole și de mediu aferente, au fost realizate consultări cu mediul asociativ pentru stabilirea direcțiilor de acțiune viitoare. Sprijinul prin Planul Național Strategic 2021- 2027 al României se va concentra pe atingerea următoarelor obiective:
• promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat care să asigure securitatea alimentară;
• consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității;
• îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul valoric.
În conformitate cu actuala propunere de Regulament, schemele de plăți directe și măsurile de piață, cu finanțare din FEGA, vor contribui împreună cu intervențiile de dezvoltare rurală la atingerea obiectivelor specifice PNS. Pornind de la analiza socio-economică realizată la nivelul MADR cu sprijinul partenerilor sociali, sprijinul pentru dezvoltarea sectorului agricol şi a spațiului rural se va concentra în special pe sprijinirea fermelor de familie şi întinerirea generațiilor de fermieri, pe investiții în procesarea produselor agricole pentru crearea de valoare adăugată.
Direcții de acțiune
• Investiții în modernizarea, restructurarea şi creșterea competitivității fermelor, cu accent
pe fermele de familie;
• Instalarea tinerilor fermieri;
• Sprijin pentru cooperare în vederea integrării producției pe lanțul agroalimentar;
• Gestionarea riscurilor la nivel de fermă;
• Investiții în crearea şi dezvoltarea valorii adăugate prin procesarea şi marketingul produselor agro-alimentare;
• Investiții în infrastructura de irigații;
• Cooperare în vederea inovării, respectiv dezvoltarea de noi practici care să răspundă la nevoile specifice ale fermierilor;
• Plăți compensatorii pentru angajamente în materie de mediu și climă și alte angajamente,
constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone.
• Fructificarea oportunitatii oferite de ecoscheme in noul regulament al Politicii Agricole Comune, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are în lucru alte trei proiecte importante care urmează să fie finanțate prin Planul Național de Reziliență și Redresare Economică (PNRR) si prin Planul National Strategic.
Acestea vizează:
• strategia de gestionare a apei (infrastructura de irigații, infrastructura de desecare/drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, lucrări de prevenire a deșertificării, finalizarea sistemului național antigrindină și creșterea precipitațiilor)
• crearea unei rețele naționale de centre de colectare, depozitare, procesare și distribuție a
produselor românești
• finantarea de asocieri agricole, acoperind cheltuieli de infiintare si functionare si lansarea
de linii dedicate lor pentru dezvoltarea de depozite (food hubs).
este parte a
