Sute de milioane de euro s-au cheltuit până acum prin programul Tomata, însă unii spun că acești bani nu au provocat un impact pozitiv în legumicultura din România.
În emisiunea ”Agricultura la Raport”, legumicultorul Claudiu Breazu a vorbit despre problemele acestei scheme de sprijin, susținând că aceasta mai mult i-a încurcat pe fermierii care cultivă legume pe suprafețe mai mari.
”Am spus clar, programul Tomata nu va aduce decât falimentul legumiculturii. Îmi pare rău că o spun. Oamenii nu își dau seama, în momentul acesta, cât rău le face. Oamenii nu rămân decât cu acei bani, dacă mai rămân și cu ei, dacă nu au datorii ca să înființeze culturile. Se pune foarte multă tomată, au fost 17.000 de beneficiari, iar la ardei și la vinete am fost deficitari, n-am avut producție. La roșii nu s-au luat bani, cine a pus roșii este în faliment. Să rămâi cu 3.000 de euro înseamnă nimic, mai ales la fermele mari. Eu, care puneam un hectar de tomate, nu mai pot pune, din cauză că voi intra în faliment. Producția este foarte mare, prețurile scad, iar eu, care cultiv 7.000-10.000 de metri pătrați, nu mai pot face lucrul acesta”, a precizat legumicultorul Claudiu Breazu pentru AGRO TV.
Nu toată lumea împărtășește această părere. Potrivit unora, ideea din spatele programului Tomata este una bună, care contribuie la dezvoltarea legumiculturii, însă programul trebuie îmbunătățit, astfel încât să permită producția pe o perioadă de timp mai lungă.
”Programul în sine a fost și este un sprijin pentru satul românesc, pentru cei care vor să își desfășoare activitatea în legumicultură, dar putea fi îmbunătățit. Avem o problemă cu perioadele de recoltare, de aceea apare această discrepanță. În România, conform condițiilor climaterice pe care le avem, prima recoltare a tomatelor în câmp începe după data de 15 iulie”, a explicat Ion Păunel.
Întreaga dezbatere pe marginea acestui subiect, dar și a altor subiecte arzătoare din legumicultură, poate fi urmărită în înregistrarea emisiunii ”Agricultura la Raport”, realizată de Ovidiu Ghinea: