Mai marii de la Bruxelles au făcut tot timpul mare tam-tam pe tema dispariției lupilor și a urșilor din pădurile Europei, impunând tot soiul de legi și măsuri de protejare a marilor prădători, de multe ori exagerate, cu grave consecințe asupra vieții oamenilor și a animalelor din gospodăriile acestora.
Numai că intransigența politicienilor care manevrează destinele Europei pare să se înmoaie atunci când lucrurile încep să îi afecteze în mod direct!
Este și cazul președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care, la scurt timp după ce poneiul ei premiat a fost sfâșiat de un lup, a ordonat o anchetă aprofundată asupra amenințării legate de acest tip de mari prădători, informează Politico.
Incidentul s-a petrecut după miezul nopții de 1 septembrie 2022, în cătunul împădurit Burgdorf-Beinhorn din Saxonia Inferioară, acolo unde Ursula von der Leyen deține o casă la țară și unde creștea și Dolly, poneiul în vârstă de 30 de ani al președintelui Comisiei Europene.
„Întreaga familie este îngrozitor de tulburată de vești”, a declarat von der Leyen imediat după nefericitul eveniment.
Autoritățile locale au suspectat un exemplar de Canis lupus cunoscut sub numele de GW950m. O lună mai târziu, lupul a fost trecut pe o listă de ucidere. Chiar dacă lupii sunt o specie protejată în Europa, guvernele permit eliminarea lor în circumstanțe speciale.
Cu ajutorul probelor ADN, anchetatorii au confirmat în decembrie că GW950m, presupusul autor al altor peste o duzină de atacuri în rândul animalelor din gospodării, era lupul care l-a ucis și pe poneiul prea iubit al Ursulei von der Leyen.
În aceste condiții, autoritățile regiunii Hanovra au emis condamnarea la moarte a lupului identificat cu numele GW950m.
„O cerere pentru o excepție specială de la legile privind speciile protejate a fost depusă și evaluată în conformitate cu cerințele legale relevante”, a declarat pentru cotidianul german taz, la începutul lunii decembrie, Christina Kreutz, purtătoare de cuvânt a regiunii Hanovra, refuzând însă să spună dacă președintele Comisiei a fost implicat.
„Atacul asupra poneiului doamnei von der Leyen nu a fost motivul”, a scris ea într-un e-mail, adăugând că cererea de eliminare a lupului GW950m a fost depusă mai devreme.
Într-adevăr, conform certificatului oficial care a permis uciderea lupului (o copie, care după redactare, pentru a se conforma regulilor GDPR, a fost vizualizată de jurnaliștii de la Politico), cererea inițială de a elimina GW950m a fost depusă pe 31 august, cu o zi înainte de moartea prematură a poneiului Dolly.
Ceea ce nu s-a aflat este cine anume a depus cererea. Un purtător de cuvânt al Comisiei a insistat că nu a fost Ursula von der Leyen.
„Comisia și președintele nu sunt implicați în niciun fel în decizie”, a spus acesta.
Cu toate acestea, se pare fostul ministru german al apărării l-a luat în vizor nu doar pe lupul identificat ca ucigaș al lui Dolly, ci și întregul său trib.
Astfel, potrivit Politico, în săptămânile care au urmat morții poneiului său, Ursula von der Leyen le-a ordonat oficialilor Comisiei să reevalueze regulile care protejează strict lupii din Europa. La sfârșitul lunii noiembrie, ea a cerut o „analiză aprofundată” a amenințării lupului, după rapoartele privind atacurile sporite asupra animalelor, în special în Alpi.
„Au existat numeroase rapoarte de atacuri ale lupilor asupra animalelor și de risc crescut pentru populația locală”, a scris Ursula von der Leyen într-o scrisoare către europarlamentarii creștin-democrați, văzută de Politico și raportată pentru prima dată de taz. „De înțeles, această situație ridică semne de întrebare cu privire la cât de justificat mai este statutul actual de protecție a lupilor în regiunile afectate”, a mai scris șefa Comisiei Europene.
Fermierii europeni se plâng de lupi – și de urși, vezi cazul României – de ani de zile, însă, până moartea poneiului Ursulei von der Leyen, nimeni de pe la Comisia Europeană nu s-a prea sinchisit să-i asculte.
Lupii dispăruseră cu totul în regiunea natală a șefei Comisiei, până când eforturile de conservare a faunei sălbatice au dus la reapariția lor în urmă cu aproximativ 15 ani.
De atunci, prezența lor a fost o sursă de tensiune constantă. Cu aproximativ 1.200 de lupi care trăiesc prin Germania, pierderile anuale de animale crescute în ferme au ajuns să fie de ordinul miilor.
Rămâne de văzut, însă, dacă de pe urma întregii povești, mai marii de la Bruxelles vor înțelege în sfârșit că măsurile privind protejarea populațiilor de urși și lupi în Europa trebuie adaptate realităților din teren, pentru a nu pune în pericol viața oamenilor sau a animalelor din gospodăriile acestora.
Până atunci să mai notăm că lupul ucigaș GW950m încă nu a fost prins, iar recompensa pusă pe capul său expiră pe 31 ianuarie, potrivit Politico. Asta dacă nu cumva intervine din nou Ursula von der Leyen, căci – nu-i așa? – o pierdere „în familie” este mai greu de trecut cu vederea…
Sursa foto pentru colaj: taz.de/Nordphoto/imago
este parte a
