5.360 kg/ha – Ce tehnologii și decizii agronomice pot duce cultura de rapiță la un asemenea nivel
O demonstrație în câmp a arătat potențialul unui hibrid de rapiță – PT315 – din portofoliul Corteva, într-un sezon în care fermierii caută mai multă stabilitate și siguranță pentru culturile lor.
Când combina se oprește, iar producția este cântărită în fața fermierilor, toate deciziile luate cu luni înainte ajung să se vadă într-o singură cifră. În cadrul unui eveniment dedicat culturii de rapiță, rezultatul obținut cu hibridul PT315 de la Corteva a ajuns la 5.360 de kilograme la hectar, depășind pragul de cinci tone.
Recoltarea a fost urmărită direct de participanți, iar producția a fost măsurată în timpul demonstrației. Pentru cei prezenți, momentul a fost și o ocazie de a vedea cum se comportă cultura la recoltare, nu doar de a afla caracteristicile unui hibrid dintr-un catalog.
O producție de asemenea nivel nu poate fi atribuită unui singur factor. Genetica reprezintă baza, însă rezultatul final este influențat de tehnologia aplicată, de condițiile din sezon și de modul în care cultura este gestionată de la semănat până la recoltare. În cazul rapiței, alegerea materialului genetic trebuie făcută ținând cont atât de potențialul productiv, cât și de capacitatea plantei de a trece peste perioadele dificile și de a păstra producția până la final.
Marian Gheorghe, fondatorul AgroColumn, a subliniat importanța rapiței pentru veniturile fermierilor:
„Este un motiv extrem de serios ca lumea să înțeleagă că rapița reprezintă un stâlp de bază pentru veniturile fermei. Pentru că rapița este cea care alimentează cererea pentru energie, se folosește ca biocombustibil, iar această cerere la nivel european rămâne susținută. Deci rapița este un element de suport, un stâlp, dacă îl mai putem numi încă o dată așa, al balanței de venituri și cheltuieli în fermă.”
PT315 face parte din portofoliul de hibrizi de rapiță al Corteva și este promovat pentru productivitate și stabilitate, dar și pentru caracteristici care pot contribui la siguranța culturii în perioada recoltării. Compania evidențiază în cazul acestui hibrid nivelul ridicat de rezistență la scuturare, un aspect important în contextul în care întârzierea recoltării sau condițiile meteo pot duce la pierderi.
Adrian Ionescu, Marketing Manager Corteva, a explicat cum a fost construită tehnologia aplicată în lotul demonstrativ și ce s-a urmărit prin această demonstrație: „Avem hibrizii PT 315 și 314, hibrizi de înaltă calitate, care în câțiva ani au acaparat piața, putem spune, a semințelor de rapiță. Dar, totodată, avem și tehnologia cea mai de top, pentru că fiind un lot demonstrativ, am vrut să arătăm oamenilor ce înseamnă adevărata valoare pe care o pot obține într-un an de rapiță, pentru că este un an favorabil culturii rapiței.”
Pentru ca acest potențial să fie pus în valoare, cultura din lotul demonstrativ a beneficiat de mai multe intervenții pe parcursul sezonului. A fost utilizat erbicidul Belkar, urmat de un graminicid pentru combaterea buruienilor cu frunză îngustă. Schema de protecție a inclus și insecticidele Inazuma și Rapid, acesta din urmă fiind aplicat de două ori într-o perioadă în care produsul era încă disponibil pe piață.
Tehnologia a inclus, de asemenea, fungicide, biostimulatori și produse pentru fertilizare foliară. Pentru protecția împotriva bolilor, în lot a fost aplicat fungicidul Kaptis în perioada de înflorire.
Toate aceste intervenții au făcut parte din tehnologia aplicată culturii care, la momentul recoltării, a ajuns la o producție măsurată de 5.360 kg de rapiță la hectar.
Cosmin Ciubotaru, director de vânzări AgriScience România, spune că PT315 este cel mai vândut hibrid al companiei și că rezultatele din acest sezon confirmă interesul fermierilor pentru tehnologia aplicată culturii: „Cel mai vândut hibrid al companiei noastre, PT315, un hibrid care, dacă vreți, ne-a ajutat să devenim liderul de vânzări în ceea ce înseamnă vânzarea hibrizilor de rapiță în România. Resultatele din acest an sunt cu totul și cu totul îmbucurătoare. N-aș spune neașteptat, că fermierii care au investit în tehnologie și în cultură au fost răsplătiți.”
Cifra de 5.360 kg/ha nu trebuie privită ca o promisiune că aceeași producție poate fi obținută automat pe orice teren. Fiecare fermă are propriile condiții de sol, climă și tehnologie, iar rezultatele pot varia de la un sezon la altul. Valoarea unei demonstrații constă tocmai în faptul că oferă posibilitatea de a vedea, în condiții reale, cum se comportă o cultură și ce rezultate poate genera un anumit sistem tehnologic.
Prin urmare, cele peste cinci tone obținute la hectar reprezintă mai mult decât o cifră de prezentare. Sunt rezultatul vizibil al unei culturi gestionate pe parcursul întregului sezon și un exemplu al modului în care genetica poate fi pusă în valoare atunci când este susținută de o tehnologie adaptată.