România, bob cu bob – recorduri în UE privind exploatațiile viticole

5

Când vine vorba de exploatații viticole, România se află pe un loc de frunte în Europa la mai multe capitole, dar asta nu prea ne face să fim de invidiat.

În 2020, țara noastră avea un număr de 844.015 exploataţii viticole, adică echivalentul a 37,9% din cele 2,2 milioane de exploataţii viticole care existau în întreaga Uniune Europeană (UE), arată datele publicate vineri de Eurostat și preluate de AGERPRES.

În UE, marea majoritate a exploataţiilor viticole sunt foarte mici, 83,3% dintre acestea având o suprafaţă mai mică de un hectar.

La acest capitol, România este campioana absolută, o exploataţie viticolă de la noi din țară având, în medie, 0,21 hectare, cea mai mică suprafaţă din UE şi de aproape șapte ori mai mică decât media europeană care, potrivit Eurostat, este de 1,43 de hectare.

Astfel, în 2020, din cele 3,2 milioane de hectare de viţă de vie ale UE, echivalentul a 45% din suprafaţa mondială cultivată cu viţă de vie, România cultiva doar 180.000 de hectare.

La polul opus față de țara noastră se află Spania, Franţa şi Italia, care adună trei sferturi (74,9%) din suprafaţa cultivată cu viţă de vie în UE, în condițiile în care regrupează aproximativ două cincimi (38,7%) din exploataţiile viticole din UE, cu foarte puțin mai mult ca România de una singură (37,9%).

Potrivit datelor Eurostat, între 2015 şi 2019, suprafaţa cultivată cu viţă de vie în UE a rămas relativ stabilă, înregistrând o scădere de doar 1,1%. În schimb, numărul exploataţiilor viticole a scăzut semnificativ cu 257.000 de exploataţii, echivalentul a 10,3%. Cele mai importante pierderi de exploatații viticole au fost înregistrate în Portugalia (98.000), Italia (78.000) şi Spania (34.000).

Analiza Eurostat mai arată că viile din UE sunt relativ vechi, peste o treime (36,7%) având o vechime de peste 30 de ani, în timp ce alte două cincimi (41,3%) au o vechime cuprinsă între 10 şi 29 de ani.

Ponderea viilor cu o vechime de peste 30 de ani este deosebit de mare în Bulgaria (68,8 %), România (65,7%) şi Cipru (64,7%).

Ce-i drept, România se poate lăuda și cu faptul că procesul de înlocuire a viilor vechi este cu mult peste media din UE, în condiţiile în care 12% din totalul viilor au o vechime mai mică de trei ani.

Nici la viile dedicate producţiei de vinuri de calitate nu stăm prea bine. Marea majoritate (82,4%) din viile din UE erau dedicate în 2020 producţiei de struguri pentru vinurile de calitate. Ba chiar, în Cehia, Germania, Luxemburg, Austria şi Slovenia, toate exploataţiile viticole sunt specializate pe producţia de vinuri de calitate. Numai în România, marea majoritate (72,1% în 2020) a exploataţiilor viticole sunt dedicate producţiei de vinuri de masă.