România, sufocată de la fermă la furculiță – Impactul strategiei Farm To Fork (studiu)

Obiectivul strategiei Farm to Fork privind reducerea cu 50 de procente a cantităţilor de îngrăşăminte şi pesticide, fără a ține cont de consumul actual al acestora în statele membre UE, va pune mari probleme fermierilor români.

Pe fondul preocupărilor și îngrijorărilor privind impactul reducerii cantităților de îngrășăminte chimice și pesticide asupra producției din sectorul culturilor mari, la inițiativa APPR (acum FPPR – Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România), Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) București a realizat primul studiu românesc despre impactul strategiei Farm To Fork asupra agriculturii din țara noastră.

Potrivit studiului realizat de USAMV – „Impactul socio-economic al aplicării strategiei Farm To Fork în agricultură și transpunerea în România” – a demonstrat că România are cel mai mic consum de pesticide și îngrășăminte dintre statele cu care concurează direct pe piața agricolă.

Scopul acestui studiu a fost acela de a previziona efectele generate de reducerea folosirii inputurilor agricole și de a vedea cum îi va afecta acest lucru atât pe fermieri, cât și pe consumatorii finali. Cu alte cuvinte, care vor fi efectele „de la fermă la furculiță”.

Studiul USAMV a relevat că, deși suprafața totală cultivată a României este una mare – 9.235.000 de hectare –, producția este scăzută. La nivel de productivitate suntem în urmă față de statele cu care concurăm direct pe piața agricolă, iar asta se întâmplă pentru că folosim prea puține imputuri.

Or, odată pusă în aplicare strategia Farm To Fork, se va diminua utilizarea produselor de protecția plantelor. Producția locală va scădea, costurile de producție vor escalada, scumpind alimentele produse local în raport cu cele din afara Uniunii Europene.

Ce înseamnă acest lucru pentru agricultura din țara noastră?

În România, coexistă ferme comerciale performante și ferme de subzistență, care împreună produc pentru consumatorii locali și pentru export.

Din datele studiului realizat de USAMV, în perioada 2010-2019, România a înregistrat cea mai redusă cantitate de îngrășăminte cu azot la toate nivelurile: pe hectar, pe tonă și de produs agricol.

De asemenea, din țările analizate în studiu, România este pe penultimul loc la cantitățile de îngrășăminte cu fosfor și pe ultimul loc la cantitățile de îngrășăminte cu potasiu utilizate.

Deși cantitatea de fertilizanți chimici folosiți în agricultura românească este atât de mică, odată ce prevederile strategiei Farm To Fork vor intra în vigoare, România va trebui să reducă și mai mult utilizarea acestora, ceea ce îi va afecta productivitatea în comparație cu celelalte țără cu care se află în competiție pe piața agricolă.

Din cele opt țări incluse în studiu, România este pe ultimul loc în loc în privința cantității medii multianuale de produse de protecția plantelor utilizate. Iată clasamentul: 1. Franța, 2. Italia, 3. Spania, 4. Germania, 5. Polonia, 6. Ungaria, 7. Regatul Unit, 8. ROMÂNIA.

În urma studiului realizat de USAMV, reiese că pentru producerea unei tone de porumb, în România se consumă în medie 8,04 kilograme de azot, în timp ce în Polonia se consumă 15,66 kilograme de azot, iar în Regatul Unit 32,37 kilograme.

Astfel, la acest capitol, România este poziționată pe ultimul loc în cadrul celor opt țări concurente pe piața agricolă: 1. Regatul Unit, 2. Germania, 3. Franța, 4. Polonia, 5. Ungaria, 6. Spania, 7. Italia, 8. ROMÂNIA.

O altă concluzie a studiului realizat de USAMV în colaborare cu FPPR este că în perioada 2010-2019, în România, media multianuală pentru producția totală de floarea-soarelui a fost de 2.214.460 tone, ocupând astfel locul 1 între țările amintite, deși țara noastră se află pe ultimul loc la consumul de produse de protecția plantelor, cu 0,33 kg/tona de floarea-soarelui, în comparație cu Spania, unde se consumă 2,87 kg/tonă.

De asemenea, pentru a produce o tonă de grâu, România se utilizează 0,18 kilograme de produse de protecția plantelor, în timp ce în Italia, spre exemplu, se utilizează 1,23 kilograme.

Așadar, studiul USAMV a demonstrat că România are cel mai mic consum de produse de îngrășăminte și pesticide, aflându-se cu mult sub media cantităților utilizate în țările cuprinse în cercetare.

Concluzia nu poate fi decât una: aplicarea la grămadă a prevederilor strategiei Farm To Fork privind reducerea cu 50% cantităţilor de îngrăşăminte şi pesticide, fără fără a ține cont de situația existentă în fiecare stat membru UE, va sufoca agricultura românească de la fermă până la furculiță, afectând în egală măsură atât fermierii, cât și consumatorii.