„Sardeluța marinată” – al 14-lea produs românesc recunoscut și protejat în UE

3

Comisia Europeană a aprobat, marţi, înscrierea produsului românesc „Sardeluţă marinată” în registrul Specialităţilor Tradiţionale Garantate (STG), decizia fiind publicată miercuri, 17 iulie, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 2024/1966 (seria L).

Astel, „Sardeluța marinată fabricată potrivit tradiției din România – STG” completează lista pe care se mai află alte 13 produse românești recunoscute și înregistrate la nivel european și care cuprinde:

– 11 produse cu Indicații Geografice Protejate (I.G.P.): Magiun de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Țara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Telemea de Sibiu, Cârnați de Pleșcoi, Cașcaval de Săveni, Salata cu icre de știucă de Tulcea, Pită de Pecica, Salinate de Turda;

– un produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP) – Telemea de Ibănești;

un produs cu Specialitate Tradițională Garantată (STG) – Salată tradițională cu icre de crap (înregistrată din anul 2021).

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), denumirea produsului „Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România” a dobândit protecția pe sistemul de calitate Specialitate Tradițională Garantată (STG), în baza Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole şi alimentare, fiind o rețetă tradițională, transmisă de la o generație la alta de peste 30 de ani.

Cum se obține „Sardeluța marinată”

Materia primă pentru produsul „Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România  STG” este șprotul, un pește mic, marin, din speciile Sprattus sprattus phalericus și Sprattus, folosit de mai multe decenii în preparate marinate, semiconserve și conserve.

Șprotul este un pește pelagic cu o consistență fragedă, suculentă, de dimensiuni mici, predominant de 65-90 mm, cu corpul alungit, comprimat medio-lateral, având flancurile și partea ventrală argintii, iar partea dorsală cu reflexii albastru-închis, verzui.

Potrivit sursei citate, ingredientele folosite de-a lungul timpului pentru marinare și soluțiile de acoperire sunt: sare gemă neiodată, oțet din vin, vin alb, zahăr, ulei de floarea-soarelui, boia de ardei dulce, ardei iute tip chili, piper negru boabe, foi de dafin, ienibahar boabe, coriandru boabe.

„Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România STG” este obținută printr-un proces de marinare a materiei prime, șprot, obținându-se trei variante diferite, prin dozarea în ambalaj a unor soluții de acoperire distincte. Prin adăugarea la șprotul marinat a sosului de vin, a uleiului de floarea-soarelui, a uleiului de floarea-soarelui picant precum și aromatizarea distinctă cu ingrediente, produsele capătă o identitate gustativă aparte, cu calități organoleptice deosebite. În funcție de soluția de acoperire folosită, denumirea produsului pe etichetă trebuie completată cu elemente specifice de informare, astfel: în vin, în ulei de floarea-soarelui, în ulei de floarea-soarelui picant.

Principalele caracteristici ale produselor sunt aspectul, consistența, culoarea, aroma și gustul, mirosul. Aspectul este de pești decapitați, eviscerați, cu structură fermă, fără abdomen spart și fără piele jupuită. Sardeluța este fragedă, suculentă, în lichid de acoperire specific fiecărui produs. Păstrează culorile peștelui proaspăt, partea superioară a corpului este de culoare gri verzui, iar flancurile și partea ventrală, argintii, prezentând un joc de culori cu reflexii. Pentru produsul „Sardeluță marinată” (în vin) și „Sardeluță marinată” (în ulei de floarea-soarelui), culoarea soluției de acoperire este translucidă cu reflexii argintii. La produsul „Sardeluță marinată” (în ulei picant), lichidul este translucid cu reflexe argintii și nuanță roșiatică. Aroma produselor este dată de ingredientele folosite, respective ienibahar, coriandru, piper negru, foi de dafin. Pentru „Sardeluță marinată” (în ulei picant), aroma este dată de ardeiul iute (chili) și boiaua de ardei dulce.

Gustul produsului „Sardeluță marinată” (în vin) este de pește marin, acrișor, însoțit de aroma oțetului din vin și cea de vin alb. „Sardeluță marinată” (în ulei de floarea-soarelui) are gust de pește marin, însoțit de gustul neutru al uleiului de floarea-soarelui. Produsul „Sardeluță marinată” (în ulei picant) are gust de pește marin, potențat de gustul de ardei iute.

Garantarea calității produsului

Potrivit MADR, denumirea „Sardeluță marinată – STG” a primit denumirea „Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România – STG”, în urma finalizării opoziției cu R. Bulgară. Comisia Europeană a declarat admisibilă opoziția R. Bulgară, prin motivarea că respectă prevederile din legislația pe sisteme de calitate europene (Reg. nr. 1151/2012), respectiv:  

„Art. 18 […]

3) Dacă se demonstrează, în cadrul procedurii de opoziţie menţionate la articolul 51, că denumirea este, de asemenea, utilizată într-un alt stat membru sau într-o ţară terţă pentru a distinge produse comparabile sau produse care au o denumire identică sau similară, decizia privind înregistrarea, luată în conformitate cu articolul 52 alineatul (3), poate prevedea ca denumirea specialităţii tradiţionale garantate să fie însoţită de menţiunea «fabricat potrivit tradiţiilor», urmată imediat de numele ţării sau regiunii respective. […]”

În vederea dobândirii protecției europene, documentația a fost înaintată către MADR de către grupul aplicant ASOCIAȚIA „RO PESCADOR”, format din operatorii economici: DELTAICA SEAFOOD S.R.L., în calitate de procesator, și INTERFRIG FISH S.R.L. și BBG ACCES CONSULT S.R.L., în calitate de furnizori de materie primă.

„Grupul aplicant are un rol important, conferit de art. 45 din Regulamentul nr.1151/2012 conform căruia acesta trebuie să contribuie la garantarea calităţii, reputaţiei şi autenticităţii produsului „Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România – STG” pe piaţă, prin monitorizarea utilizării comerciale a denumirii şi informarea autorităţilor competente în vederea asigurării protecţiei juridice. Totodată, grupul aplicant trebuie să desfăşoare activităţi de informare şi promovare a produsului către consumatori”, se mai precizează în comunicatul Ministerului Agriculturii.

Potrivit reprezentanților MADR, în prezent, România mai are și alte produse care se află în etapa de verificare, la nivelul Comisiei Europene, în vederea înregistrării și dobândirii Indicației Geografice Protejate, respectiv Batog deltaic de sturion, Babic de Buzău și Cârnați din topor din Vâlcea.