După mai mulți ani în care porumbul a fost evitat din cauza secetei și a riscurilor tot mai greu de gestionat, 2026 ar putea aduce o schimbare de strategie în fermele românești. Trei tineri fermieri – din Călărași, Vrancea și Vaslui – vorbesc deschis despre revenirea la porumb, pe fondul unei rezerve bune de apă în sol și al unei nevoi de echilibrare a asolamentului.
În sud-estul țării, Marcello Daniliuc spune că anul agricol a început sub auspicii mult mai bune din punct de vedere al apei în sol. Deși are unele probleme punctuale, fermierul ia în calcul o revenire la cultura de porumb, cultură pe care nu a mai pus-o în suprafețe consistente în ultimii patru ani.
”Referitor la aportul de apă, avem în jur de 380 de litri, ne apropiem vertiginos de 400 de litri începând de la 1 septembrie 2025. E un aport optim, nu avem exces de precipitații, nu am ajuns încă în zona aceea. Aprovizionarea este optimă, structura culturilor a fost făcută, am ceva probleme cu o parte din rapiță, dar anul acesta am dorința de a reveni un pic și de a-mi acorda atenția către cultura de porumb și cred că o să fac o încercare pe minim 50 de hectare. N-am mai pus 50 de hectare de porumb în fermă de 4 ani de zile. Erau programate doar 100 de hectare pentru primăvară, pe care urma să le înființăm cu floarea soarelui. Vom vedea”, a precizat Marcello Daniliuc, fermier din județul Călărași, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.
Urcând spre Moldova, în Vrancea, Radu Martinescu confirmă că, din punct de vedere agronomic, anul promite. Și el a fost tentat să revină la porumb, însă o schimbare tehnologică îl face să amâne decizia.
”Anul acesta, culturile arată bine, se prezintă într-un mod în care nu le-am mai văzut de ani buni de zile din punct de vedere al stadiului de vegetație și dezvoltare. Avem ceva promisiuni pentru culturi reușite, fiindcă am reușit să strângem o oarece rezervă de apă în sol. Cred că ne situăm undeva la nivelul de 360 de litri/mp până la ora actuală. Promite anul. Și noi eram tentați să încercăm porumbul anul acesta, dar cred că vom mai aștepta un an, fiindcă am decis să schimb tehnologia de semănat la culturile de prășitoare, am trecut la o distanță de 50 de cm între rânduri și nu am un utilaj special cu care să pot recolta la distanța aceasta, motiv pentru care mai amân un an semănatul porumbului în suprafețe mai mari, la distanță de 50 de cm”, a precizat Radu Martinescu, la AGRO TV.
Poate cea mai fermă poziție vine din partea lui Alin Luculeasa, fermier din Vaslui, care anunță că 2026 este anul cu cea mai mare suprafață de porumb din ultimul deceniu în ferma sa. Strategia fermei sale, bazată pe tehnologia no-till, a impus o reechilibrare a rotației culturilor, astfel că porumbul va ocupa 25% din suprafață în 2026.
”Întâmplarea face că acesta e anul în care avem cea mai mare suprafață de porumb în ferma noastră din ultimii 10 ani cel puțin. Așa a fost asolamentul. Încercăm să echilibrăm asolamentul, în ultimii 4 ani am avut strategia aceasta de a echilibra asolamentul în detrimentul faptului că știm că porumbul nu are prea multe șanse, dar ne-am dat seama că în tehnologia noastră, no till, să faci asolament dezechilibrat e o mare greșeală și pleci cu un hanidcap din start. Astfel, avem porumbul aproape egal cu rapița, ceea ce la noi nu se întâmpla; 25% din suprafață avem porumb”, a explicat Alin Luculeasa.
După ani marcați de secetă severă și producții dezamăgitoare, porumbul a pierdut teren în multe exploatații din România. Însă rezerva bună de apă din această iarnă, culturile care arată bine în câmp și nevoia de rotație echilibrată readuc cultura în discuție.