În cel mai recent document de lucru al serviciilor specializate aparținând Comisiei Europene (CE) publicat miercuri, 3 februarie 2021, promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat, care garantează securitatea alimentară, ocupă primul loc în topul direcțiilor de urmat de către autoritățile de la București în cadrul procesului de creionare a Planului Național Strategic (PNS) PAC post 2021 al României.
Recomandările indicate de Executivul de la Bruxelles în documentul de lucru citat se bazează pe analiza situației actuale a nevoilor și priorităților pentru agricultură și pentru zonele rurale de la noi din țară.
Recomandările vizează obiectivele economice, de mediu și sociale specifice ale viitoarei politici agricole comune, în special nivelul de ambiție și obiectivele specifice ale strategiei „De la fermă la consumator” și ale Strategiei privind biodiversitatea pentru 2030.
Concret, scriu experții în documentul publicat, în vederea abordării eficiente a provocărilor economice, de mediu/climatice și sociale interconectate, Executivul european consideră că PNS PAC post 2020 al României trebuie să își concentreze prioritățile și intervențiile asupra unor aspecte anume, ținând seama în mod adecvat de marea diversitate teritorială și de starea în general bună a biodiversității agriculturii și zonelor rurale din România.
O primă recomandare vizează promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat, care garantează securitatea alimentară.
Concret, CE are în vedere îmbunătățirea viabilității fermelor cu venituri mai reduse, în special a fermelor mai mici cu potențial de dezvoltare mai mare, prin promovarea ajustării structurale a acestor ferme printr-o distribuție mai direcționată, mai corectă și mai eficace a plăților directe, în special prin utilizarea sprijinului redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității și prin acordarea unei plăți cu sumă fixă pentru micii fermieri.
„Îmbunătățirea distribuirii plăților directe ar trebui să țină seama de contribuția sprijinului pentru venit la dezvoltarea zonelor rurale”, recomandă experții Comisiei.
Un alt element, parte a recomandării care vizează promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat, care garantează securitatea alimentară, este și cel al diminuării vulnerabilității veniturilor fermierilor față de factorii externi, inclusiv față de schimbările climatice.
În acest context, se are în vedere sprijinirea practicilor de gestionare agricolă durabilă (semănat direct în miriște, lucrări în benzi, în special pe pante, rotația culturilor utilizând culturi de leguminoase furajere), utilizarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, investițiile în tehnologii noi, plantarea de păduri și creării de suprafețe împădurite (inclusiv centuri agroforestiere și elemente de peisaj lemnoase), în special în câmpie, precum și sprijinirea activităților de informare, formare și consiliere, în conformitate cu cerințele specifice, cu privire la cele mai bune practici agricole, soiurile utilizate sau economisirea apei.
O altă recomandare adresată de Executivul de la Bruxelles autorităților de la București în creionarea PNS este și cea care vizează sprijinirea diversificării producției agricole, prin sprijinirea fermierilor în vederea orientării către piețe de produse cu valoare adăugată ridicată și a sporirii producției de culturi proteice, în vederea creării de noi lanțuri valorice și a optimizării oportunităților comerciale.
Îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului valoric, în special prin sprijinirea înființării de organizații de producători în cadrul măsurilor PAC reprezintă și ea o altă recomandare demnă de luată în seamă de autoritățile de la București în procesul de creionare a PNS PAC post 2020.
Stimularea îngrijirii mediului și a combaterii schimbărilor climatice și contribuția la îndeplinirea obiectivelor UE legate de mediu și climă
Potrivit documentului citat, îmbunătățirea gestionării nutrienţilor, precum și a protecției solului și a gestionării apei, prin sprijinirea practicilor agricole adecvate, a tehnicilor de fertilizare (inclusiv a agriculturii de precizie), a rotațiilor mai lungi și mai diversificate ale culturilor, a practicilor agroecologice, a investițiilor în adăpostirea animalelor și în sistemele de gestionare a apei, care vor asigura utilizarea durabilă a apei și reducerea amprentei de apă în agricultură, precum și servicii de instruire și de consiliere reprezinte alte direcții care trebuie urmate în scrierea PNS.
„Contribuția la obiectivul Pactului verde al UE în ceea ce privește elementele de peisaj agricol prin menținerea prezenței elementelor de peisaj, prin conservarea acestora și prin promovarea introducerii acestor elemente în zonele în care lipsesc și îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor agricole și forestiere, prin sprijinirea practicilor de gestionare durabilă, prin respectarea deplină a principiilor ecologice favorabile biodiversității (inclusiv polenizatorii sălbatici) și prin contribuția la realizarea obiectivelor specifice ale legislației legate de natură, în special în zonele Natura 2000”, mai recomandă experții,
Acest lucru, mai spun aceștia, ar trebui să fie în concordanță cu nevoile identificate în cadrul de acțiune structurat în funcție de priorități și în planurile de acțiune privind speciile și habitatele stabilite la nivelul UE și la nivel național.
Alte recomandări alte Comisiei Europene:
– promovarea gestionării durabile a pădurilor și împădurirea, sporirea multifuncționalității și a rolului pădurilor ca absorbant de carbon, protejarea pădurilor și refacerea ecosistemelor forestiere pentru a atinge o stare bună a habitatelor și a speciilor și pentru a consolida reziliența la amenințări precum impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor prin elaborarea unor măsuri adecvate, cum ar fi plățile bazate pe rezultate;
– contribuția la obiectivul Pactului verde european în ceea ce privește agricultura ecologică prin stimulente adecvate pentru menținerea agriculturii ecologice și conversia la aceasta;
– menținerea unor niveluri scăzute de emisii de gaze cu efect de seră și de amoniac generate de agricultură prin sprijinirea practicilor și sistemelor agricole adecvate – de exemplu, agricultura de precizie, precum și investițiile necesare pentru punerea în aplicare a acestora. Astfel de acțiuni sunt necesare în special în unitățile zootehnice pentru a reduce emisiile provenite din gunoiul de grajd și din fermentația enterică, în conformitate cu Strategia privind metanul, printr-o combinație adecvată de intervenții (de exemplu, îmbunătățirea gestionării gunoiului de grajd).
Consolidarea structurii socioeconomice a zonelor rurale și abordarea cerințelor societale
Cei de la Comisia Europeană mai scriu în document că trebuie prioritizată contribuția la obiectivul Pactului verde în ceea ce privește riscul pesticidelor și utilizarea acestora prin sprijinirea utilizării reduse a pesticidelor și asigurarea punerii în aplicare integrale a gestionării integrate a dăunătorilor de către toți utilizatorii profesioniști de pesticide.
O altă recomandare este legată de contribuția la obiectivul Pactului verde european în ceea ce privește antimicrobienele.
„Deși vânzările de antimicrobiene se situează sub media UE, România ar trebui să continue să pună în aplicare măsuri de reducere a utilizării acestora în agricultură, de exemplu prin integrarea obiectivelor în acțiuni concrete și mai ambițioase ale PAC”, precizează specialiștii CE în document.
Bunăstarea animalelor, un element extrem de important
Experții Comisiei Europene scriu în documentul citat că îmbunătățirea substanțială a bunăstării animalelor și îmbunătățirea biosecurității fermelor, în special în fermele de porcine, prin sprijinirea îmbunătățirii practicilor de gestionare a șeptelului, a investițiilor, a formării și a serviciilor de consiliere, reprezintă o recomandare de care trebuie să se țină cont neapărat în scrierea formei finale a PNS.
Și specialiștii și exemplifică: „România are o serie de probleme în ceea ce privește respectarea cadrului juridic pentru bunăstarea animalelor. De exemplu, codotomia este o practică de rutină în cazul porcinelor, iar procentul de porci crescuți cu cozi intacte nu s-a schimbat aproape deloc din 2016. Condițiile din ferme trebuie să se îmbunătățească, dacă se dorește scăderea numărului de porci supuși practicii de codotomie.
„România a programat aproape un miliard de euro pentru măsura privind bunăstarea animalelor pentru porcine și păsări de curte în cadrul PDR pentru perioada 2014-2020.
„Biosecuritatea reprezintă o provocare majoră, având în vedere că România se numără printre țările afectate de pesta porcină africană (PPA), situație în care fermele cu un nivel scăzut de biosecuritate și cu controale deficitare prezintă un risc mai mare de infectare cu boli ale animalelor și de răspândire a acestora. Prin urmare, sunt necesare acțiuni ferme pentru a stabili, a revizui și a îmbunătăți biosecuritatea, înregistrarea fermelor, identificarea și circulația animalelor, în special în fermele de porcine”, precizează reprezentanții CE.
Egalitate la orașe și sate
Totodată, documentul conține și o recomandare în ceea ce privește reducerea decalajului economic și social dintre zonele urbane și rurale, reducerea sărăciei în zonele rurale, acordând o atenție deosebită grupurilor vulnerabile, și încetinirea depopulării zonelor rurale prin sprijinirea investițiilor în infrastructura rurală, servicii, capitalul uman și activitățile neagricole, prelucrarea primară și secundară a produselor agricole și antreprenoriatul social, care au potențialul de a crea locuri de muncă, inclusiv în cadrul bioeconomiei.
„În acest sens, va fi important să se asigure sinergii cu alte fonduri UE și naționale”, ne sfătuiesc experții citați.
De asemenea, prioritară pentru PNS PAC post 2020, în cazul României, este și facilitarea instalării tinerilor fermieri și sprijinirea dezvoltării întreprinderilor lor prin sprijinirea accesului la finanțare și la terenuri.
Încurajarea și împărtășirea cunoștințelor, a inovării și a digitalizării în agricultură și în zonele rurale și încurajarea adoptării acestora
Experții de la Bruxelles ne recomandă totodată să prioritizăm contribuția la obiectivul Pactului ecologic european în ceea ce privește internetul în bandă largă prin sprijinirea conectivității în moduri care completează alte surse de finanțare, însoțite de accelerarea abilităților digitale în zonele rurale și a soluțiilor digitale pentru agricultură.
În fine, o ultimă recomandare majoră este realizarea de investiții într-un sistem AKIS funcțional pentru a îmbunătăți abilitățile profesionale și a sprijini crearea în comun de soluții inovatoare în agricultură prin dezvoltarea unui sistem de învățare și formare profesională pe tot parcursul vieții pentru fermieri, prin sporirea competențelor tuturor serviciilor de consiliere și prin extinderea ofertei acestora în ceea ce privește consilierii și temele, prin structurarea interconexiunilor dintre componentele AKIS (în special cercetarea, consilierea, fermierii și rețeaua PAC), pentru a facilita fluiditatea schimbului și a fluxurilor de cunoștințe.
„Un sistem AKIS mai integrat ar facilita structurarea proceselor de schimb de cunoștințe pentru a consolida impactul finanțării naționale sau din partea UE a cercetării și inovării”, au menționat experții.
În cadrul dialogului structurat pentru pregătirea planului strategic PAC, documentul citat conține recomandările pentru planul strategic PAC al României.
Recomandările se bazează pe analiza situației actuale, a nevoilor și priorităților pentru agricultură și pentru zonele rurale din țara noastră.
Recomandările abordează obiectivele economice, de mediu și sociale specifice ale viitoarei politici agricole comune, în special nivelul de ambiție și obiectivele specifice ale strategiei „De la fermă la consumator” și ale Strategiei privind biodiversitatea pentru 2030.
„Comisia invită România să stabilească în planul său strategic PAC valori explicite, aplicabile pe plan național, pentru obiectivele Pactului verde, ținând seama de situația sa specifică și de aceste recomandări”, au conchis specialiștii de la Bruxelles.
este parte a
