Șefii de cooperative AU VORBIT: „Dacă am avea o suprafaţă irigată, am avea o constanţă”

Fie că-și doresc o dotare cu echipamente pentru irigații din fonduri europene sau din bani proprii, șefii de cooperative agricole din România gândesc la unison – dacă ar avea irigații, producția s-ar majora cu 30-35%.

Gabriel Stanciu, președintele Braicoop, a declarat recent în cadrul unei conferințe de specialitate că organizația pe care o conduce va continua dezvoltarea irigațiilor în județul Brăila și va încerca să atragă cât mai multe fonduri europene, astfel încât fermierii cooperatiști să se doteze cu echipamente dedicate.

El consideră că, în condiții meteorologice normale, dacă fermierii ar dispune de instalații de irigat, producția agricolă ar crește cu 30-35%.

Anul 2020 a însemnat pentru Braicoop producţii de 9-10 tone/hectar la porumb.

„La noi s-a irigat, dar am avut și suprafețe irigate, cultivate cu grâu, unde producțiile au fost de numai 1,5-4 tone/hectar”, a mai precizat liderul cooperatist.

„Vom suferi din cauza lipsei de precipitații”

Unul dintre șefii de cooperativă din România, Lucian Florea, președinte al Asociației Fruleg a mărturisit că, în ultimii doi ani, fermierii români s-au confruntat semnificativ cu efectele nedorite ale secetei.

Florea consideră că liderii fermierilor români trebuie să aibă neapărat o întâlnire pe tema irigațiilor la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru a stabili un plan de acțiune.

„Cred că trebuie să realizăm din ce în ce mai mult că vom suferi din cauza lipsei de precipitații și va trebui să facem o analiză pertinentă și corectă la ce avem de făcut în următorii ani împreună cu Ministerul Agriculturii. Aș provoca pe toată lumea la o întâlnire la sediul instituției să discutăm despre ce putem face cu irigațiile.

În România nu avem cadastru general, mulţi proprietari sunt decedaţi sau plecaţi în străinătate şi se blochează investiţiile în irigaţii la obţinerea acordului proprietarilor, în scris, notarial. Ar trebui modificată această lege”, a menționat Lucian Florea.

„Eu am apucat vremea cu canalele irigate cu apă”

Și Ionuţ Lungoci, directorul executiv al Cooperativei Dobrogea Sud, a vorbit despre irigații și despre situația acestui domeniu de dinainte de 1989.

El rememorează perioada anilor în care canalele de irigații erau pline cu apă.

Pentru situația actuală, liderul de cooperative dă vină pe ignoranța tuturor celor implicați în agricultură și spune că fermierii români sunt dispuși să investească în sisteme de irigații.

„În luna aprilie ar trebui să avem apă pe principalul canal de irigaţii din Dobrogea, care deserveşte o suprafaţă însemnată, însă nici nu s-a curăţat şi sunt cel puţin 10.000 tone de deşeuri în el.

Dacă am avea o suprafaţă irigată, am avea o constanţă, am avea posibilitatea să concurăm de la egal la egal sau chiar să întrecem cu mult ţările vecine şi să diversificăm ce facem.

Eu am apucat vremea cu canalele irigate cu apă şi cred că şi noi suntem de vină pentru distrugerea lor. Acum și dacă am avea irigații, nu avem motopompe pentru irigații, nu avem sisteme pentru irigații, dar fermierii din cooperativă sunt dispuși să investească în echipamente pentru irigaţii dacă pot uda”, a conchis CEO-ul Cooperativei Dobrogea Sud.

Seceta a lovit din plin producătorii agricoli. N-au făcut excepție nici cei de pe plan local, deși România are rezervele de apă cele mai mari din Europa. Însă ele nu pot fi accesate pentru că nu există o infrastructură suficient de dezvoltată pentru a putea iriga.

Finanțare pentru achiziția de instalații de irigat a existat. Fondurile FEADR pentru dezvoltare rurală nu au fost puține.

De la demararea Programului, în 2015 și până în prezent, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a primit solicitări de finanțare pentru infrastructura de irigații în valoare totală de peste 580 de milioane de euro, din care 6,8 milioane de euro au fost pentru zona ITI – Delta Dunării. Valoarea contractelor de finanțare încheiate se ridică la 393,3 milioane de euro, din care 6,8 sunt finanțări din arealul ITI – Delta Dunării.

AFIR a plătit beneficiarilor subMăsurii 4.3 – componenta infrastructură de irigații fonduri în valoare de 157,6 milioane de euro, până în prezent. Din această sumă, 4,3 milioane de euro reprezintă plăți aferente proiectelor din zona ITI – Delta Dunării.

Pentru întreaga perioadă de programare financiară 2014 – 2020, alocarea aferentă investițiilor în infrastructura secundară de irigații a fost de aproximativ 441 milioane de euro.

Studii recente realizate în cadrul Food and Agriculture Organization (FAO) constată că peste 50% din creșterile de producție agricolă se datorează îndeosebi aplicării irigațiilor.

În plus, factorul cel mai important, la irigare, îl constituie alegerea metodei potrivite tipului de sol, tipului de cultură și suprafeței de irigat.