De luni, 18 martie, a început Postul Sfintelor Paşti sau Postul Mare, cum mai este cunoscut, iar mulți dintre românii care se încumetă să îl țină vor căuta să-și procure produse „de post” de prin diverse târguri ori pe rafturile magazinelor.
Comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) vor controla şi vor supraveghea piaţa în toată această perioadă, pentru a preîntâmpina orice neregulă din domeniul protecţiei consumatorilor, iar operatorii economici care nu respectă prevederile legislative vor fi sancţionaţi, a anunţat directorul general al instituţiei, Paul Anghel, pe pagina sa de Facebook.
„Pentru ca produsele pe care le cumpăraţi în perioada postului Sfintelor Paşti să nu prezinte un pericol pentru sănătatea dvs., vă recomand să cumpăraţi produse alimentare de post numai din locuri amenajate şi autorizate, să solicitaţi şi să păstraţi bonul de casă pentru a putea proba în cazul în care, în mod justificat, doriţi să reclamaţi calitateaconformitatea sau siguranţa unui produs.
De asemenea, atenţionez asupra faptului că, dacă achiziţionaţi produse alimentare de post din locuri neautorizate, în care comerciantul respectiv nu are posibilitatea să asigure condiţiile optime de transport, depozitare şi comercializare, riscaţi ca produsele să fie neconforme sau chiar nesigure, acestea vă pot afecta sănătatea. Produsele de post sunt produse alimentare constituite din ingrediente vegetale, texturat proteic de soia, mixuri pe baza de soia etc. Nu cumpăraţi produse a căror etichete nu vă informează complet şi corect privind conţinutul, ingredientele sau calitatea produsului”, a atras atenția Paul Anghel.
Totodată, acesta a transmis consumatorilor să acorde o atenție deosebită listei ingredientelor de pe produsele de post.
„Sfătuiesc consumatorii să citească atent eticheta produselor pentru a putea respecta Postul Paştelui şi a evita astfel să fie induşi în eroare. În cazul în care aceasta conţine şi ingrediente de origine animală, respectiv lapte praf, zer praf, pudră de ouă, trebuie să ştiţi că aceste produse nu fac parte din grupa produselor de post. Pentru produsele tăiate, fracţionate sau porţionate de vânzător, solicitaţi să vedeţi eticheta produsului pentru a verifica compoziţia şi data durabilităţii minimale. Avertizez asupra faptului că pe unele ambalaje veţi găsi pe lângă lista cu ingrediente şi afirmaţia «poate conţine urme de ou, lapte…». Aceasta este o informaţie oferită voluntar de către producător şi înseamnă că, în ciuda tuturor asigurărilor luate pe perioada producţiei, cele mai mici urme din ingredientele menţionate, câteodată, nu pot fi evitate. Şi nu în ultimul rând, verificaţi dacă în magazin sunt respectate condiţiile de păstrare specificate de producător, în special temperatura. Nu cumpăraţi produse care au fost ţinute la temperaturi mai mari decât cea specificată. După achiziţie, respectaţi şi la domiciliu condiţiile de depozitare precizate pe ambalaj. De asemenea, verificați data durabilității minimale. Nu cumpărați produse cu data durabilității minimale sau data limită de consum depășită sau modificată”, mai spune directorul general al ANPC.
Printre neregulile constatate în urma acţiunilor de control desfăşurate în anii anteriori de către comisarii ANPC, Paul Anghel menționează comercializarea de produse pe ale căror etichete erau înscrise menţiuni care puteau induce în eroare consumatorii. Pe lista produselor de acest tip s-au regăsit:
– cozonac cu rahat, cacao şi stafide, ambalat în pungi din material plastic, în compoziţia căruia se regăseau ouă, în contradicţie cu menţiunea inscripţionată pe fluturaşul colant „produs de post”;
– „Maioneză vegetală simplă” şi „Maioneză vegetală Shaorma” (denumirea de Maioneză se atribuie doar unei emulsii pe bază de gălbenuş de ou, ulei şi alte ingrediente);
– „Pizza de post” – „specialitate cu aroma pe baza de uleiuri vegetale şi cazeină (substanţă proteică din lapte)”, produsul nefiind astfel un produs „de post”, cu efectul dezinformării consumatorilor;
– produsul alimentar vegetal UHT, care conform listei de ingrediente declarată pe ambalaj conţinea proteine din lapte, în neconcordanţă cu denumirea de produs;
– produse de cofetărie preambalate, cu menţiunea „de post”, deşi în lista ingredientelor de pe eticheta era înscris „frişcă”.
De asemenea, s-a mai constatat:
– utilizarea de denumiri consacrate ale unor preparate din carne precum şniţel, pate, parizer, salam, cârnaţi, cremwurşti etc. la care era ataşată sintagma „vegetal”;
– înscrierea pe ambalajul unor produse vegetale a menţiunii „fără colesterol” sau „0% colesterol”, sugerându-se astfel că acestea ar avea caracteristici speciale, când de fapt toate produsele vegetale au această caracteristică.
Totodată, au mai fost constatate următoarele abateri:
– produse de post expuse la comercializare în acelaşi raft şi în directa vecinătate cu celelalte produse, inducând în eroare consumatorii (de exemplu, produsul „Untar” ce conţinea grăsimi vegetale era expus la vânzare în acelaşi raion cu untul);
– expunerea la comercializare în raioanele destinate produselor de post a produselor care aveau în conţinut ingrediente lactate;
– produsul „Crutoane cu ierburi aromate” era expus în vederea comercializării la raft, iar deasupra acestuia exista un afiş inscripţionat „Idei savuroase de post”, deşi produsul conţinea la ingrediente: „zer praf dulce” şi „praf de iaurt”, care sunt de origine animală şi nu de post.
este parte a
