Pe 26 noiembrie, la Conacul Cozieni din Ilfov, Clubul Fermierilor Români a lansat prima conferință regională a programului național „AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035”. Aceasta a deschis seria a zece conferințe care vor fi organizate în 2025‑2026 în fiecare regiune de dezvoltare a țării. Evenimentul a reunit aproximativ 130 de fermieri performanți, lideri de asociații, oficiali guvernamentali și parteneri financiari pentru a defini o viziune comună asupra agriculturii românești la orizontul 2035.
În deschiderea conferinței, Ciprian Andrei Olteanu, președintele Clubului Fermierilor Români, și Adrian Pintea, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, au salutat participanții și au subliniat importanța implicării fermierilor în definirea politicilor. În sesiunea dedicată politicilor agricole au intervenit Florian Ciolacu (Director executiv al Clubului), Bogdan Chiripuci (Manager Politici Agricole), Achim Irimescu (Ministru Plenipotentiar la Reprezentanța României pe lângă UE), Paul Kmen (Director general adjunct APIA) și Adrian Chesnoiu (Director general AFIR), care au analizat lecțiile PNS 2023‑2027 și impactul propunerilor pentru PAC 2028‑2034.
Reforma Politicii Agricole Comune 2028‑2034 – provocări și lecții
Conferința a debutat cu o analiză a propunerilor Comisiei Europene privind reforma Politicii Agricole Comune (PAC) 2028‑2034. Raportul de însoțire al noii politici arată că noua structură va desființa sistemul actual în doi piloni (plăți directe și dezvoltare rurală) și va unifica fondurile într‑un Fond Național și Regional de Parteneriat. Suma rezervată plăților directe este de 293,7 miliarde euro, reprezentând doar 15 % din viitorul buget multianual și o reducere de 17,6% față de cele 386,6 miliarde euro alocate fermierilor în PAC 2023‑2027.
Propunerea prevede o plată de bază degresivă și introduce un plafon de maximum 100 000 euro/fermă/an, concentrarea resurselor pe exploatațiile mici și de familie, tinerii fermieri și zonele cu constrângeri naturale, precum și obligații de mediu integrate într‑un sistem de „stewardship”.
Participanții au atras atenția că, deși noua PAC urmărește generarea unei agriculturi mai ecologice și echitabile, reducerea bugetului și redistribuirea sprijinului riscă să diminueze competitivitatea exploatațiilor performante. Fermierii au solicitat menținerea alocărilor consistente pentru investiții, irigații și digitalizare, eliminarea plafonării obligatorii și consultarea reală a fermierilor în definirea regulilor. Discuțiile au plecat de la lecțiile învățate din Planul Național Strategic 2023‑2027 – necesitatea prelungirii derogărilor pentru GAEC 7 și 8, diversificarea culturilor prin introducerea de specii adaptate (soia, muștar, hrișcă), acordarea de puncte suplimentare tinerilor fermieri cu studii agricole și flexibilizarea criteriilor pentru proiectele de irigații.
Finanțare și acces la capital – închiderea unei prăpăstii de 62 miliarde euro
Un alt punct central al conferinței a fost accesul la finanțare. Potrivit unui raport fi‑compass, în 2022 finanțarea neacoperită pentru agricultura UE‑24 a crescut la 62,3 miliarde euro, cu 33 %mai mult decât în 2017. Cele mai mari deficite se înregistrează în România (11,4 miliarde euro), Italia (8,9 miliarde euro) și Polonia (7,8 miliarde euro). Raportul arată că România are un raport deficit/valoare adăugată brută de 89 %, cel mai ridicat din UE
Specialiștii prezenți au explicat că această „prăpastie de finanțare” se explică prin condiții bancare stricte, volatilitatea prețurilor, lipsa garanțiilor și orientarea majorității programelor către fermele mici. S‑a subliniat că 61 % din deficitul de finanțare revine fermelor mici, iar 58 % se referă la credite pe termen lung. Pentru a reduce această diferență, Clubul Fermierilor Români propune:
- fonduri de investiții naționale și regionale pentru modernizarea fermelor, dezvoltarea lanțurilor de procesare și infrastructurii de irigații;
- instrumente de garantare și transfer de risc în parteneriat cu Fondul European de Investiții, Fondul de Garantare a Creditului Rural și Banca Internațională de Dezvoltare;
- programe de microfinanțare și credite verzi, care să permită fermierilor acces la finanțare pentru tehnologii de economisire a apei, producție regenerativă și reducerea emisiilor.
Intervențiile reprezentanților Băncii de Investiții și Dezvoltare și Agricover Credit IFN au evidențiat rolul microcreditării bine structurate în creșterea profitabilității și bancarizarea fermelor. S-au prezentat instrumentele de finanțare pe termen lung adaptate ciclului agricol. Digitalizare și inovare – pregătirea unei agriculturi competitive
Secțiunea dedicată tehnologiilor a pornit de la realitatea că România concentrează 23% din forța de muncă agricolă a UE și că 44,3 % dintre fermieri au peste 65 de ani, ceea ce accentuează problema îmbătrânirii forței de muncă și a adopției reduse de tehnologie.
Bogdan Chiripuci și Dan Grigore, reprezentanți ai Clubului Fermierilor Români, au explicat că digitalizarea reprezintă o componentă esențială a competitivității: adoptarea de drone, senzori IoT, sisteme de management al fermei și analiză big data poate crește productivitatea și reduce consumul de resurse. Mai mult, Clubul este în proces de implementare al programului Specialist în Informatică Agricolă care-și propune să formeze o nouă generație de tehnicieni agricoli care să susțină tranziția digitală a fermelor românești.
Studii de caz despre irigații eficiente, drone agricole și tehnologii satelitare au fost susținute de Virgil Corbea (Totagro), Marian Pașcu (Agridrone Tech) și Andi Lazăr (Terrasigna). Studiul Federației Canadiene pentru Agricultură citat de raportul CAPI arată că agricultura digitală poate crește producțiile cu 10–20 % și poate reduce consumul de apă sau îngrășăminte cu 15–30 % (capi-icpa.ca).
De asemenea, s‑a discutat despre integrarea datelor meteorologice, a imaginilor satelitare și a platformelor de analiză pentru a anticipa seceta și bolile, precum și despre utilizarea platformei unice APIA pentru depunerea și monitorizarea cererilor de sprijin.
Lanțul valoric agroalimentar și deficitul comercial – de la materie primă la produse cu valoare adăugată
România are o balanță comercială negativă, iar deficitul total a ajuns la 33,4 miliarde euro în 2024, conform datelor INS citate de ministrul de finanțe. Importurile de alimente și animale vii au depășit 11,4 miliarde euro, în timp ce exporturile au scăzut la 6,5 miliarde euro, generând un deficit agroalimentar de 4,8 miliarde euro, cu 50 % mai mare decât în 2023. Principalele surse de deficit sunt importurile de carne, lactate și dulciuri, în timp ce România exportă materie primă și subvenții.
În cadrul conferinței au fost prezentate soluții pentru construirea unor lanțuri valorice integrate:
- crearea de branduri regionale și promovarea produselor locale pe piața internă și externă;
- dezvoltarea de food hub‑uri pentru procesare, depozitare și distribuție, finanțate prin fonduri naționale și europene;
- companii regionale de marketing și servicii care să gestioneze logistica, brandul și accesul pe piață;
- stimularea cooperării între fermieri, procesatori, retaileri, turism și sectorul energetic, pentru a valorifica materiile prime în țară și a reduce importurile.
Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a rezumat misiunea programului: „Prin AGRI4FUTURE construim o platformă de consultare profundă între fermieri, finanțatori și instituții. Vrem ca viitoarea politică agricolă să răspundă nevoilor fermierilor performanți, să asigure fonduri suficiente și să stimuleze digitalizarea și competitivitatea fermelor. Fără investiții în tehnologie, irigații și capital uman, România nu va putea reduce deficitul comercial și nu va atinge standardele competitivității europene.”
Ciprian Olteanu, președintele Clubului, a adăugat: „Prima conferință regională din Sud‑Muntenia a arătat că fermierii au competența și dorința de a găsi soluții. Tema celor patru sesiuni – reformă și competitivitate, acces la capital, tehnologie și digitalizare, lanț valoric și branding va sta la baza documentului final Obiectiv 2035 pe care îl vom prezenta Guvernului și Parlamentului. Invităm fermierii din toate regiunile să participe activ la următoarele evenimente și să contribuie la conturarea politicilor viitoare.”
Seria AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035 va continua cu regiunea Moldova Nord pe 11 decembrie și în 2026 cu conferințe în celelalte regiuni. Fiecare întâlnire va aduce contribuții specifice privind adaptarea la schimbările climatice, dezvoltarea tehnologiilor și închiderea prăpastiei de finanțare.
Clubul Fermierilor Români își reafirmă angajamentul de a elabora politici publice bazate pe date, de a sprijini fermierii performanți și de a lucra cu autoritățile pentru transformarea agriculturii românești într‑un sector competitiv, rezilient și orientat către valoare adăugată.
