În condițiile din ce în ce mai secetoase din sudul și sud-estul României, cultivarea porumbului devine o provocare aproape imposibilă pentru fermierii care nu au acces la irigații. Din acest motiv, se caută soluții alternative care să le garanteze fermierilor o continuitate, iar Dr. Ing. Dumitru Manole cercetează de ani buni aceste alternative. Cultura în care își pune speranța specialistul din zona Dobrogei este sorgul, o cultură care poate înlocui suprafețele cultivate în mod tradițional cu porumb și care este mai rezistentă la condițiile de secetă.
Potrivit lui Dumitru Manole, acolo unde porumbul a dat greș anul acesta, cultura de sorg a înregistrat producții de minimum 4 tone/hectar.
”Să nu uităm că în ultimii 10 ani s-au calamitat milioane de hectare de porumb în România. În anul de grație 2024, din cele 28.000 de hectare semănate cu porumb în Constanța, au fost calamitate 21.000. (…) Am pornit niște cercetări aplicative, ca să nu supăr pe nimeni, de acum 15 ani. An de an, am desprins că în toți anii secetoși, sorgul nu a realizat mai puțin de 4-5 tone/hectar. În 2024, în culturile comparative nu s-a realizat mai puțin de 4 tone/hectar, iar pe suprafața pe care am cultivat-o comercial cu sorg, s-au realizat în jur de 5 tone/hectar”, a explicat Dumitru Manole, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.
Întrebat de realizatorul Ovidiu Ghinea despre piața pentru această marfă, specialistul a admis că momentan aceasta este aproape inexistentă în România, tocmai din cauza suprafețelor extrem de mici, însă pe măsură ce sorgul va căpăta popularitate, și piața de vânzare se va dezvolta.
”Este foarte adevărat (că sorgul nu are piață). Dar nu avem piața sorgului pentru că nu avem suprafețe cultivate cu sorg. Atât timp cât nu avem suprafețe, evident că nu putem realiza tone și nu putem intra pe o piață a sorgului”, a precizat Dr. Ing. Dumitru Manole.
Un alt avantaj al sorgului este cheltuiala redusă pentru înființarea și întreținerea culturii. Potrivit calculelor realizate în ultimii ani în ferma de la Amzacea, județul Constanța, cheltuielile pentru cultura de sorg sunt mai mici cu 1.500 de lei/hectar, comparativ cu porumbul.
”Monitorizăm rezerva de apă septembrie-decembrie. Dacă avem rezervă de apă în sol și dacă după ianuarie mai avem precipitații, evident că în această situație cultivăm porumb. Dar nu putem merge le 6/49. Și atunci, sorgul devine o garanție pentru producătorii agricoli și nu mai supunem nici bugetul statului la cheltuieli. (…) În comparație cu porumbul, cheltuielile la hectar sunt mai mici cu 1.500-1.600 de lei. Mă refer la costurile cu îngrășămintele, pesticidele și lucrările mecanice”, a mai subliniat Dr. Ing. Dumitru Manole, pentru AGRO TV.
Despre cultura sorgului se va discuta, în detaliu, în cadrul Conferinței internaționale ”Sorgul – Planta de cultură a viitorului”, joi, 7 noiembrie 2024, în Aula Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Șișești”.
