Din 2023, fermierii care dețin sau administrează terenuri agricole trebuie să țină cont de o serie de condiționalități legate de biodiversitate și peisaj pentru a beneficia de subvenții APIA.
* SMR 3 – Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7): art. 3 alin. (1), art. 3 alin. (2) lit. (b), art. 4 alin. (1), (2) și (4)
Cerințe obligatorii pentru fermieri:
1. Fermierii care deţin sau administrează terenuri agricole şi care desfăşoară activităţi în perimetrul ariilor de protecţie specială avifaunistică au următoarele obligaţii:
– a) să respecte planul de management şi regulamentul ariei de protecţie specială avifaunistică în ceea ce priveşte utilizarea suprafeţelor de teren cu destinaţie agricolă şi regimul activităţilor agricole;
– b) să urmeze procedura evaluării impactului asupra mediului/evaluării strategice de mediu/evaluării adecvate pentru proiecte sau planuri, precum şi procedura de autorizare pentru activităţi care pot afecta în mod semnificativ aria de protecţie specială avifaunistică, în conformitate cu legislaţia în domeniu.
2. În vederea protejării tuturor speciilor de păsări sălbatice, inclusiv a celor migratoare, atât în ariile de protecţie specială avifaunistică, cât şi în afara acestora sunt interzise:
– a) uciderea sau capturarea intenţionată a păsărilor sălbatice, indiferent de metoda utilizată;
– b) deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau a ouălor din natură, chiar dacă acestea sunt goale;
– c) perturbarea intenţionată a păsărilor sălbatice, în special în cursul perioadei de reproducere și de creștere/ maturizare, prin activităţi ce contravin scopului de protecţie şi conservare a acestora, cum ar fi: arderea vegetaţiei, tăierea gardurilor vii, a arborilor/pâlcurilor arbustive şi a perdelelor agroforestiere existente pe terenul agricol sau schimbări în folosinţa terenurilor şi în cursul apelor.
Respectarea cerinţelor SMR 3 se verifică astfel: cerinţa 1.a) şi cerinţele 2.a), 2.b) şi 2.c) se verifică la nivel de parcelă agricolă; cerinţa 1.b) se verifică la nivel de exploataţie agricolă.
* SMR 4 – Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7): art. 6 alin. (1) și (2)
Cerințe obligatorii pentru fermieri:
1. Fermierii care deţin sau administrează terenuri agricole şi care desfăşoară activităţi în perimetrul ariilor naturale protejate au următoarele obligaţii:
– a) să respecte planul de management şi regulamentul ariei naturale protejate în ceea ce priveşte utilizarea suprafeţelor de teren cu destinaţie agricolă şi regimul activităţilor agricole;
– b) să urmeze procedura evaluării impactului asupra mediului/evaluării strategice de mediu/evaluării adecvate pentru proiecte sau planuri, precum şi procedura de autorizare pentru activităţi care pot afecta în mod semnificativ aria naturală protejată, în conformitate cu legislaţia în domeniu.
2. Pentru protecţia speciilor de plante şi animale sălbatice prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara acestora, sunt interzise:
– a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
– b) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă a animalelor sălbatice şi perturbarea intenţionată a animalelor sălbatice în cursul perioadelor de reproducere, creştere, hibernare sau migraţie, prin activităţi ce contravin scopului de protecţie şi conservare a acestora, cum ar fi: arderea vegetaţiei, tăierea gardurilor vii, a arborilor/pâlcurilor arbustive şi a perdelelor agroforestiere existente pe terenul agricol, schimbări în folosinţa terenurilor şi în cursul apelor;
– c) recoltarea florilor şi a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a plantelor sălbatice în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.
Respectarea cerinţelor SMR 4 se verifică astfel: cerinţa 1.a) şi cerinţele 2.a), 2.b) şi 2.c) se verifică la nivel de parcelă agricolă; cerinţa 1.b) se verifică la nivel de exploataţie agricolă.
* GAEC 8 vizează: Procentajul minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive; menținerea elementelor de peisaj; înterzicerea tăierii gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor; măsuri pentru evitarea speciilor de plante invazive.
Obiectiv principal al GAEC 8 este menținerea elementelor și zonelor neproductive în scopul îmbunătățirii biodiversității agricole.
Cerințe obligatorii pentru fermieri:
1. Se asigură procentajul minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive(*) la nivel de fermă, prin aplicarea uneia dintre următoarele opțiuni:
– a) cel puțin 4% din terenul arabil la nivel de fermă este alocat zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate pârloagă;
– b) cel puțin 7% din terenul arabil la nivel de fermă destinat zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate pârloagă, culturilor secundare și/sau culturilor fixatoare de azot, cultivate fără utilizarea de produse de protecţie a plantelor, din care 3% reprezintă zone și caracteristici neproductive, inclusiv terenuri lăsate pârloagă. Pentru culturile intermediare se utilizează factorul de ponderare 0,3.
(*)Lista caracteristicilor (elemente și zone neproductive eligibile pentru calcularea ponderii minime): benzi tampon; movile; rigole; margini de câmp, petice sau zone tampon pentru parcele; garduri vii individuale și grupuri de rânduri de arbori, inclusiv fâșii împădurite, arbori izolaţi, arbori în aliniament, grup de arbori și pâlcuri arbustive; terenuri lăsate pârloagă; iazuri mici; zone umede mici; terase.
2. Se mențin elementele de peisaj(**), incluzând rigole, garduri vii individuale și grupuri de rânduri de arbori, terase, movile existente pe terenul agricol. Elementele de peisaj sunt eligibile pentru calcularea procentului minim din terenul arabil alocat zonelor sau elementelor neproductive la nivel de fermă.
(**)Lista caracteristicilor (pentru menținere): rigole; garduri vii individuale și grup de rânduri de arbori, inclusiv fâșii împădurite, arbori izolaţi, arbori în aliniament, grup de arbori și pâlcuri arbustive; terase; movile.
3. Este interzisă tăierea gardurilor vii şi a arborilor în perioada de reproducere şi creştere a păsărilor sălbatice (15 martie – 31 august).
4. Se iau măsuri pentru evitarea instalării şi extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol.
Pentru calcularea ponderii minime (%) din terenul arabil alocat zonelor și elementelor neproductive la nivel de fermă, se utilizează factori de conversie și factori de ponderare, după cum urmează:
Specificare | Definiție/detalii | Calcularea ponderii minime |
Zone tampon (per 1 m) | Benzi tampon cu lăţime minimă de 3 m – fâşii de protecţie existente pe terenul agricol în vecinătatea apelor de suprafaţă, cu lăţimea minimă de 3 m pe terenul cu panta de până la 12% şi de 5 m pe terenul cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic în care se află parcela agricolă utilizată de fermier, adiacent cursului de apă (obligatorii prin GAEC 4). De-a lungul cursurilor de apă, benzile tampon pot include zone cu vegetaţie riverană eligibile pentru calcularea ponderii minime până la o lăţime maximă de 20 m, dacă acestea diferă de cele protejate prin GAEC 4, SMR 2 și SMR 8. | Factor conversie: 6 Factor ponderare:1,5 Suprafața inclusă în ponderea minimă: 6 x 1,5 = 9 m2 |
Movile (per 1 m2) | Movile – ridicături de pământ sau de pământ și pietre, permanente, de formă circulară sau alungită, înierbate sau împădurite, eligibile pentru calcularea ponderii minime de la o suprafață minimă de 0,01 ha până la o suprafață maximă de 0,3 ha. | Factor de conversie: nu se aplică Factor de ponderare: 1,5 Suprafața inclusă în ponderea minimă: 1,5 m2 |
Rigole (per 1 m). | Șanţuri sau canale, precum şi cursuri deschise de apă pentru irigaţii sau drenare, exclusiv cele cu pereţi betonaţi, pentru care suprafaţa inclusă în ponderea minimă se calculează până la o lăţime maximă de 10 m. | Factor conversie: 5 Factor ponderare: 2 Suprafața inclusă în ponderea minimă: 5 x 2 = 10 m2 |
Margini de câmp, petice sau zone tampon pentru parcele (per 1 m) | Margini de câmp, petice sau zone tampon pentru parcele agricole, cu lăţime minimă de 1 m. Suprafaţa inclusă în ponderea minimă se calculează până la o lăţime maximă de 20 m. | Factor de conversie: 6 Factor de ponderare: 1,5 Suprafața inclusă în ponderea minimă: 6 x 1,5 = 9 m2 |
Garduri vii individuale și grupuri de rânduri de arbori | Garduri vii individuale, inclusiv fâșii împădurite și arbori în aliniament (per 1 m) Garduri vii individuale, șiruri de arbori/arbuști și arbori în aliniament din diferite specii, incluse în calcularea ponderii minime până la o lăţime maximă de 30 m. | Factor de conversie: 5 Factor de ponderare: 2 Suprafața inclusă în ponderea minimă: 5 x 2 = 10 m2 |
Grupuri de rânduri de arbori, inclusiv pâlcuri arbustive, arbori în grup și tufe sau pietre (per 1 m2) Grupuri de rânduri de arbori, pâlcuri arbustive, arbori în grup și tufe sau pietre, eligibile pentru calcularea ponderii minime până la o suprafață maximă de 0,9 ha. | Factor de conversie: nu se aplică Factor de ponderare: 1,5 Suprafața inclusă în ponderea minimă: 1,5 m2 | |
Arbori izolaţi (per arbore) Arbori crescuți izolați – plante lemnoase pe terenul agricol provenite din flora spontană sau plantate de către om (specii forestiere sau ornamentale) de mărimi și forme diferite, cu trunchi înalt și puternic (cel puţin 7 m înălțime), lemnos și cu mai multe ramuri cu frunze care formează o coroană. | Factor de conversie: 20 Factor de ponderare: 1,5 Suprafața inclusă în ponderea minimă: 20 x 1,5 = 30 m2 | |
Terenuri lăsate pârloagă (per 1 m2) | Teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), întreținut în bune condiții agricole şi de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreținere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minim 6 luni într-un an de cultură și acoperă lunile martie-august. Pentru îmbunătățirea fertilității solului, un teren arabil declarat de fermier ca fiind neproductiv/slab productiv poate fi lăsat în pârloagă o perioadă de cel mult 4 ani. | Nu se utilizează factor de conversie sau de ponderare. Suprafața de teren lăsat pârloagă, determinată în urma controlului, este eligibilă integral pentru calcularea ponderii minime. |
Iazuri mici (per 1 m2) | Acumulări permanente naturale de apă stătătoare, cu suprafaţa de minimum 0,01 ha, exclusiv rezervoarele din beton sau din plastic, pentru care suprafaţa eligibilă pentru ponderea minimă se calculează până la o dimensiune maximă de 0,3 ha. | Factor de conversie: nu se aplică Factor de ponderare: 1,5 Suprafața inclusă în ponderea minimă: 1,5 m2 |
Zone umede mici (per 1 m2) | Întinderi de bălți, mlaștini, turbării, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, de mică dimensiune, unde apa este stătătoare sau curgătoare, cu suprafaţa de minimum 0,1 ha, pentru care suprafaţa eligibilă pentru ponderea minimă se calculează până la o dimensiune maximă de 1,0 ha. | Factor de conversie: nu se aplică Factor de ponderare: 1,5 Suprafața inclusă în ponderea minimă: 1,5 m2 |
T erase (per 1 m) | Amenajări de îmbunătățiri funciare/construcţii destinate prevenirii şi combaterii eroziunii solului, executate de-a lungul curbelor de nivel, pe terenuri arabile în pantă, cu înălţime minimă 1 m și lăţime minimă 3 m. | Factor de conversie: 2 Factor de ponderare: 1 Suprafața inclusă în ponderea minimă: 2 x 1 = 2m2 |
Sunt exceptate de la obligația privind procentul minim din suprafața arabilă dedicată zonelor sau elementelor neproductive, exploatațiile agricole care îndeplinesc următoarele condiții:
– a) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;
– b) peste 75% din suprafața agricolă eligibilă este pajiște permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau alte plante furaje erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie pentru o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;
– c) exploatațiile cu o suprafață de teren arabil de până la 10 hectare.
În aplicarea cerinței privind procentul minim din terenul arabil alocat zonelor sau elementelor neproductive, sintagma „teren lăsat pârloagă” are semnificația prevăzută la GAEC 7.
Culturi fixatoare de azot: Mazăre (Pisum sativum), Fasole (Phaseolus vulgaris), Soia (Glycine max), Linte (Lens culinans), Lupin (Lupinus perennis), Năut (Cicer arietinum), Bob (Vicia faba), Fasolița (Vigna spp.), Trifoi (Trifolium spp.), Lucema (Medicago sativa), Sparceta (Onobrychis viciifolia) și alte culturi fixatoare de azot.
Plante invazive pe terenul agricol – plante cu capacitate mare de extindere, având efect dăunător asupra culturilor agricole:
– specii de plante invazive străine de interes ale Uniunii Europene, existente în România, precum: Asclepias syriaca „Lapte
roșu”, Elodea nuttallii „Usturoi nuttall”, Heracleum mantegazzianum „Uriaș”, Heracleum sosnowskyi „Mucog”,
Impatiens glandulifera „Balsam himalaian”, Myriophillum aquaticum „Clei papagal”;
– specii de plante invazive dăunătoare covorului ierbos pe pajiștile permanente (prag maxim admis 20%), precum: Alnus
glutinosa (arin negru) puieți, Amorpha fruticosa (salcâm pitic), Asperula cynanchica (buruiana epilepsiei), Betula pendula (mesteacăn) puieți, Botriochloa ischaemum (bărboasă), Calamagrostis epigeios (trestioară);
– specii de plante invazive pe terenurile arabile și pajiștile din regiunile de câmpie și dealuri joase, precum: cuscuta (Cuscuta campestris), costrei (Sorghum halepense), cornuți (Xanthium strumarium), ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), lupoaia (Orobanche spp), zârna (Solanum nigrum).
Plante toxice/otrăvitoare: Ambrosia artemisiifolia (ambrozie), Aconitum tauricum (omag), Adonis vernalis (rușcuță), Caltha laeta (calcea calului), Conium maculatum (cucută), Chelidonium majus (rostopască), Equisetum palustre (coada calului), Euphorbia cyparissias (laptele câinelui), Galega officinalis (ciumărea), Gratiola officinalis (vaninariţa). Fermierii au obligația identificării și combaterii plantelor invazive și a plantelor toxice/otrăvitoare existente pe terenul agricol pe care îl administrează. Referințe: Ghidul fermierului privind condiționalitatea (versiunea în vigoare), sursa: https://apia.org.ro/materiale-de-informare/
Tăierea gardurilor vii şi a arborilor înseamnă orice tip de tăiere sau intervenţie asupra gardurilor vii şi a arborilor, care ar duce la deteriorarea sau distrugerea locurilor de reproducere şi creştere a păsărilor sălbatice, precum şi la perturbarea intenţionată a acestora.
Perioada de reproducere şi creştere a păsărilor sălbatice – perioada în care o specie de păsări depune ouă, le cloceşte şi îşi creşte puii până când aceştia sunt capabili să zboare. Fără a aduce atingere restricţiilor din planurile de management şi regulamentele ariilor naturale protejate, perioada de reproducere şi creştere pentru speciile de păsări este 15 martie – 31 august, atât în perimetrul ariilor naturale protejate (SCI, SPA), cât şi în afara acestora.
Derogare: „pentru anul de cerere 2023, la standardul GAEC 8, prima cerință „Procentajul minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive la nivel de fermă: cel puțin 4% din terenul arabil la nivel de fermă alocat zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate pârloagă sau cel puțin 7% din terenul arabil la nivel de fermă destinat zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate pârloagă, culturilor secundare și culturilor fixatoare de azot, cultivate fără utilizarea de produse de protecţie a plantelor, din care 3% reprezintă zone și caracteristici neproductive, inclusiv terenuri lăsate pârloagă”, se aplică derogarea prevăzută la art. 1 alin. (1) litera b) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1.317 al Comisiei din 27 iulie 2022 de stabilire a unor derogări de la Regulamentul (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește aplicarea standardelor privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (GAEC) 7 și 8 pentru anul de cerere 2023, referitor la utilizarea în scopul producției a terenului lăsat pârloagă.
Derogarea vizează exclusiv terenurile lăsate pârloagă alocate zonelor neproductive, pentru realizarea procentajului minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive (prima cerință la GAEC 8) și nu se aplică altor elemente neproductive. Astfel, prin aplicarea derogării, pentru anul de cerere 2023, terenul arabil alocat zonelor neproductive (terenul lăsat pârloagă) poate fi utilizat pentru culturi agricole destinate producției alimentare, precum: cereale, leguminoase, oleaginoase, culturi proteice, inclusiv plante furajere utilizate prin cosit sau pășunat, cu excepția culturilor de porumb, soia pentru boabe sau specii forestiere cu ciclu scurt de producție [NOTA de oportunitate nr. 239037/29.08.2022, notificată Comisiei prin intermediul formularul ISAMM 883].”
Respectarea cerinţelor GAEC 8 se verifică astfel: cerinţele 1.a) și 1.b) se verifică la nivel de exploataţie agricolă; cerinţele 2, 3 și 4 se verifică la nivel de parcelă agricolă.
* GAEC 9 – Interzicerea conversiei sau aratului pajiștilor permanente desemnate drept pajiști permanente sensibile din punct de vedere ecologic din cadrul siturilor Natura 2000 are ca obiectiv principal protejarea habitatelor și a speciilor.
1. Se interzice schimbarea destinației sau aratul pajiștilor permanente desemnate ca pajiști permanente sensibile din punct de vedere ecologic din perimetrul siturilor Natura 2000.
2. Lucrările de exploatare și întreținere a pajiștilor permanente din perimetrul siturilor Natura 2000 se efectuează cu respectarea măsurilor de conservare prevăzute în planurile de management ale siturilor sau cu respectarea măsurilor de conservare stabilite de administratorul sitului, până la aprobarea planului de management, conform legislației în vigoare.
Se consideră „pajiști permanente sensibile din punct de vedere ecologic” din perimetrul siturilor Natura 2000 pajiștile permanente care constituie un habitat natural (habitat prioritar) a cărui conservare necesită declararea ariei speciale de conservare, precum și pajiștile permanente care constituie un habitat important pentru speciile de floră și faună sălbatică (specii prioritare) care fac obiectul conservării sitului, astfel cum sunt prevăzute în anexele nr. 2 și 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.
Respectarea cerinţelor GAEC 9 se verifică la nivel de parcelă agricolă.
