Criza din sectorul oieritului românesc a ajuns într-un punct extrem de dificil, după ce testările efectuate la nivel național au indicat prezența anticorpilor specifici pestei micilor rumegătoare în efective din aproape întreaga țară. Autoritățile române negociază acum cu reprezentanții Comisiei Europene o soluție care să permită combaterea bolii fără ca România să fie obligată să își vaccineze întregul efectiv de ovine și caprine și să își blocheze exporturile pe termen nedefinit.
Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii, susține că situația actuală este rezultatul modului în care a funcționat în ultimii ani sistemul sanitar-veterinar, însă consideră că identificarea vinovaților nu mai reprezintă o prioritate. În opinia sa, eforturile trebuie concentrate asupra găsirii unei soluții care să protejeze fermele și piețele externe ale României.
„Lucrurile sunt destul de complicate, pentru că s-a ajuns aici datorită sistemului și modului în care funcționează astăzi sistemul în România. Aici sunt relativ puțini actori pe această scenă: fermieri, ANSVSA și medicii veterinari. Datorită acestor actori suntem acum unde suntem. Nu are absolut niciun rost să căutăm vinovați sau să ne uităm acum în trecut, cine ce a făcut sau n-a făcut”, a declarat șeful MADR, în emisiunea „Agricultura la Raport”, realizată de Ovidiu Ghinea la AGRO TV.
Una dintre cele mai grave constatări este răspândirea anticorpilor în efectivele de animale din întreaga țară. Screeningul național prezentat de autorități a indicat prezența unor animale cu anticorpi în toate cele 41 de județe în care există efective de ovine și caprine, situație considerată fără precedent la nivel european.
Potrivit ministrului Agriculturii, rezultatele pot indica faptul că animalele au trecut prin boală. O altă posibilitate ar fi utilizarea ilegală a vaccinurilor, însă Tánczos Barna a precizat că nu dorește să formuleze o asemenea acuzație în lipsa unor dovezi clare.
„Astăzi, România este o țară plină de animale cu anticorpi, iar acest lucru demonstrează cel puțin un lucru, dacă nu două. Demonstrează faptul că aceste animale au trecut prin boală. Al doilea nici nu-l spun, pentru că ar trebui să spun că cineva a făcut ilegal vaccinare și mi-ar plăcea să exclud această variantă, chiar dacă nu pot să o fac 100% cu convingere și cu inima împăcată”, a afirmat ministrul interimar.
Pesta micilor rumegătoare a fost confirmată pentru prima dată în România în iulie 2024. Boala virală afectează oile și caprele, poate provoca pierderi importante în ferme, însă nu se transmite la oameni. În urma focarelor apărute în România, statutul de țară liberă de boală a fost suspendat, recuperarea acestuia fiind condiționată de controlarea circulației virusului și de demonstrarea respectării standardelor sanitare internaționale.
Autoritățile române au transmis Comisiei Europene rezultatele testărilor și au recunoscut amploarea circulației virusului. Problema este că situația epidemiologică din România diferă semnificativ de cazurile întâlnite până acum în alte state membre, unde focarele au fost izolate rapid, animalele din exploatațiile afectate au fost sacrificate, iar circulația efectivelor a fost restricționată în zone bine delimitate.
„Am depus la Comisia Europeană un raport prin care ne-am pus cenușă în cap și am recunoscut că aproape nu există județ unde să nu existe animale cu anticorpi. Este o situație fără precedent pentru Europa. Uniunea Europeană era obișnuită cu focare puține, cu acțiune imediată în focar, cu eliminarea efectivelor din ferma respectivă, închiderea zonei, luarea măsurilor de eliminare a bolii acolo, interdicția de a mișca animalele, localizarea bolii și menținerea unui șeptel fără circulație a virusului și fără animale cu anticorpi”, a explicat Tánczos Barna.
În prezent, exporturile de ovine și caprine din România către statele membre ale Uniunii Europene sunt blocate, iar Comisia Europeană a extins până la 31 decembrie 2026 restricțiile aplicabile livrărilor către țări terțe. Autoritățile române au contestat caracterul general al măsurilor și au solicitat aplicarea regionalizării, astfel încât exporturile să poată continua din zonele considerate sigure.
Una dintre variantele analizate la nivel european este vaccinarea tuturor ovinelor și caprinelor din România. O asemenea soluție ar putea contribui la limitarea circulației virusului, dar ar avea consecințe economice grave. România ar trebui să demonstreze ulterior că virusul nu mai circulă în efective înainte de reluarea completă a comerțului cu animale vii și produse provenite de la acestea.
„Nici Comisia nu știe care este soluția cea mai bună. Reflexul le spune să ne impună vaccinarea totală, să vaccinăm tot șeptelul, toate animalele și să așteptăm să dispară circulația virusului în țară, iar după ce demonstrăm că nu mai există niciun animal care să poarte virusul, să putem să reluăm toate livrările de animale vii sau carcase. Eu exclud o asemenea abordare, pentru că nu putem să închidem toată România pe termen nedefinit, nu putem să spunem că nu livrăm către țările terțe care acceptă să primească animale vaccinate. De aceea căutăm un compromis cu Comisia, să vedem care ar fi o variantă atipică”, a subliniat ministrul interimar al Agriculturii.