Suta de lei pe hectar anunțată de Tánczos Barna pentru secetă îi înfurie pe fermieri: „Câtă răbdare și încredere ne mai cereți?”

Într-o scrisoare publică adresată luni Administrației Prezitențiale, Guvernului României, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Afacerilor Externe, fermierii români cer socoteală autorităților publice centrale cu privire la recentul anunț făcut de vicepremierul Tánczos Barna conform căruia agricultorii afectați de seceta din 2025 ar urma să primească despăgubiri de maximum 100 de lei/hectar pentru culturile calamitate, motivând că „pur și simplu, nu sunt bani”.

„Câtă răbdare și câtă încredere li se mai pot cere fermierilor români?”, întreabă Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), una dintre cele mai mari organizații de profil din țară, în documentul adresat președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și miniștrilor agriculturii, al finanțelor și al afacerilor externe, respectiv Tánczos Barna, Alexandru Nazare și Oana Țoiu.

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare, în numele fermierilor și cooperativelor agricole membre, privește cu îngrijorare declarațiile publice recente ale ministrului interimar al agriculturii, a cărui activitate am apreciat-o și continuăm să o apreciem. Tocmai de aceea, considerăm necesară o clarificare publică: fermierii din sectorul vegetal, afectați de secetă, de instabilitatea geopolitică și de presiunile comerciale care le fragilizează activitatea, trebuie să primească informații corecte, coerente și transparente cu privire la sprijinul care li se cuvine. De altfel, ne exprimăm public susținerea pentru sectoarele bovin și suin și înțelegem nevoia unor măsuri dedicate. Nu putem însă accepta ca fermierilor din sectorul vegetal să li se anunțe, prin declarații televizate, că vor primi maximum 100 lei/ha, în condițiile în care proiectul de act normativ aflat în consultare prevede negru pe alb maximum 523 lei/ha, echivalentul a maximum 100 euro/ha. Între textul normativ și comunicarea publică există o contradicție pe care cerem să fie lămurită”, spun autorii scrisorii înaintate autorităților.

În document se arată că nu există cifre care aă justifice impunerea plafonului de 100 de lei pe hectar anunțat de ministrul Tánczos Barna, cu atât mai mult cu cât, chiar în nota de fundamentare a proiectului privind schema de ajutor pentru fermierii afectați de seceta din 2025, calculul coaliției arată următoarele:

„Alocarea europeană singură, de aproximativ 14,8 milioane euro (77.680.760 lei), împărțită la suprafața de 553.961 ha calamitată la porumb și floarea-soarelui, înseamnă aproximativ 140 lei/ha. Cu alte cuvinte, fără niciun leu contribuție națională, cuantumul european singur depășește suma comunicată public. Schema totală prevăzută în proiect, de 233.042.280 lei (alocare europeană plus contribuție națională), raportată la aceeași suprafață, înseamnă aproximativ 421 lei/ha în medie, iar cuantumul maxim prevăzut în act este de 523 lei/ha. Așadar, plafonul de 100 lei/ha comunicat public se situează sub nivelul rezultat exclusiv din fondurile europene și la o cincime din cuantumul înscris în propriul proiect al Guvernului. O asemenea sumă nu poate fi prezentată drept sprijin”, susțin reprezentanții AAC.

Acești consideră că „pentru ferme lovite de secetă, cu costuri crescute, pierderi comerciale și incertitudine administrativă, 100 lei/ha nu reprezintă realitatea (cheltuieli, costuri exacerbate la combustibil și îngrășăminte), cu atât mai mult cu cât aceeași notă de fundamentare recunoaște cheltuieli de 6.319,6 lei/ha la porumb și 6.802,3 lei/ha la floarea-soarelui”.

În aceste condiții, Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților să facă publice calculele conform cărora s-a ajuns la concluzia că suma maximă acordată pentru despăgubirile pentru seceta din anul 2025 nu poate depăși 100 de lei/hecar.

„Din informațiile publice, fermierii nu mai pot reconstitui logica cifrelor. Pune România o contribuție națională lângă alocarea europeană sau nu? Dacă da, unde se regăsește ea în plafonul anunțat? Dacă nu, trebuie spus limpede. În oricare dintre variante, suma de 100 lei/ha nu se explică prin datele publicate. Solicităm, de aceea, calculul complet și oficial: suprafața eligibilă, numărul beneficiarilor, gradul de afectare pe intervale, contribuția națională efectivă și destinația integrală a fondurilor, inclusiv a oricărei sume redirecționate către alte măsuri”, mai spun reprezentanții fermierilor, care nu sunt dispuși să accepte o „despăgubire umilitoare” prin care autoritățile încearcă, de fapt, o nouă mistificare a adevărului.

„Dacă Ministerul Finanțelor nu identifică resurse naționale pentru o despăgubire corectă, cerem să spună acest lucru deschis și să își asume public și politic decizia. Alocarea europeană pentru fermierii afectați de secetă provine din rezerva agricolă a PAC, același cadru din care sunt finanțate și plățile directe, care vin însoțite de constrângeri de producție. Aceste resurse nu trebuie transformate într-o plată nesemnificativă, prezentată drept soluție”, se mai arată în scrisoarea deschisă.

Potrivit AAC, fermierii și-au planificat activitatea pe baza angajamentelor publice ale Ministerului Agriculturii și ale Guvernului: au negociat scadențe, au reeșalonat plăți, au contractat inputuri și au continuat să înființeze culturi.

„Schimbarea repetată a cuantumului anunțat, de la 100 euro/ha, la 333 lei/ha, la maximum 100 lei/ha, subminează predictibilitatea unui sector deja vulnerabil și, mai grav, vulnerabilizat prin decizii politice”, avertizează reprezentanții AAC.

Mai mult, aceștia atrag atenția că agricultorii nu pot afla de la televizor ce s-a decis în privința lor.

„Am luat act, ca cetățeni, de starea de interimat și de limitele unui guvern demis. Tocmai de aceea, deciziile cu impact economic major nu ar trebui luate în cerc restrâns și anunțate ca fapt împlinit, ci discutate în prealabil cu mediul economic. Agricultura este parte a economiei reale, iar economia reală plătește nota deciziilor politice.Reiterăm că organizațiile noastre sunt apolitice și că poziția noastră comună a fost întotdeauna instituțională și constructivă, indiferent de apartenența politică a interlocutorilor guvernamentali. Am lucrat cu fiecare responsabil, la rând. Tocmai din această poziție reclamăm o practică devenită recurentă în ultimele luni: fermierii află de la televizor decizii care le afectează direct activitatea, fără consultare, fără explicații, fără dialog real”, se mai spune în document.

De altfel, potrivit reprezentanților AAC, acest tipar în privința deciziilor care îi afectează pe fermieri depășește dosarul secetei.

„Avem o problemă serioasă și cu modul în care Ministerul Afacerilor Externe tratează dosarele agricole în relația cu Bruxelles-ul, o abordare care a erodat încrederea în instituțiile europene și a alimentat un curent eurosceptic. Când România susține public tranzitul cerealelor ucrainene fără a se asigura că există mecanisme reale de control, sau acceptă perspectiva ca agricultura să fie «moneda de schimb» în acorduri comerciale precum Mercosur, este legitim să întrebăm cine apără interesele fermierilor români. Iar când Președintele Consiliului European, domnul António Costa, vine la București pentru a susține un compromis privind viitorul Cadrului Financiar Multianual și al PAC, compromis care poate însemna reducerea bugetului agricol și impunerea de noi cheltuieli, reforme și jaloane, organizațiile reprezentative ale fermierilor nu sunt nici măcar anunțate, darămite consultate”, mai atrag atenția reprezentanții organizațiilor de fermieri.

În acest context, Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită Președintelui României, Guvernului, precum și, „în mod expres, domnului Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale TANCZOS Barna, domnului Ministru al Finanțelor Alexandru NAZARE și doamnei Ministru al Afacerilor Externe, Oana ȚOIU”, următoarele:

1. Prezentarea calculului prin care s-a ajuns la plafonul de maximum 100 lei/ha: suprafața eligibilă, alocarea europeană de aproximativ 14,8 milioane euro, contribuția națională efectivă (dacă există) și criteriile de împărțire pe hectare;
2. Clarificarea bugetului total al schemei și a destinației integrale a fondurilor, inclusiv a oricărei diferențe direcționate către alte măsuri de sprijin;
3. Renunțarea la plafonul de 100 lei/ha și stabilirea unui sprijin corect, proporțional cu pierderile, cu bugetul schemei, cu cuantumul de maximum 523 lei/ha prevăzut în proiect și cu practica anilor anteriori;
4. Adoptarea rapidă a actului normativ și stabilirea unui calendar clar de plată, în termenul-limită de 31 decembrie 2026.
5. Consultarea reală a organizațiilor reprezentative înaintea deciziilor privind PAC, Cadrul Financiar Multianual, tranzitul cerealelor, acordurile comerciale și orice alte măsuri care afectează agricultura;
6. Instituirea unui mecanism permanent de dialog între Administrația Prezidențială, Guvern, ministerele implicate în negocierile europene și organizațiile reprezentative din agricultură.

„Fermierii nu cer privilegii și nu cer ca un sector să fie sprijinit în detrimentul altuia. Cer respect, transparență, predictibilitate și consultare reală înainte de adoptarea deciziilor care le afectează major activitatea, astfel încât punctele lor de vedere să fie luate în considerare, nu ignorate și înlocuite de simple comunicări ca fapt împlinit”, se mai arată în scrisoarea publică adresată autorităților de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare.