Invitat in cadrul emisiunii online Agraria din aceasta dimineata, moderate de Radu Antohe, directorul de programe in cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare Pajisti din Brasov, dr. ing. Teodor Marusca a trecut in revista mai multe probleme si oportunitati din zona managementului integrat al pajistilor montane, care sunt o necesitate pentru muntii Romaniei.
Marusca a spus ca la aceasta data exista disponibila o suma de peste 2 miliarde de euro pentru pajisti montane, insa cei interesati si eligibili nu stiu cum sa-i acceseze, cu exceptia unora constitituiti in composesorate.
In Romania iarba este o resursa extrem de importanta, esentiala pentru ecosistem si in ecuatia potentialului montan.
Stie Romania sa-si valorifice cele circa 2 milioane de hectare de pajisti permanente?
Din pacate tara noastra, care are 1/3 din agricultura in zona montana, nu are o viziune clara — si deci nici politici — pentru aceste pajisti permanente, deci nu stie ce sa ceara in acest sens Comisiei Europene, in contextul Politicii Agricole Comune (PAC) si a Pactului Verde European (EU Green Deal).
Legea Muntelui care a fost adoptata ar putea ajuta, dar ea trebuie suplimenata de o lege specifica, pastorala, asa cum exista in state ale UE cu mare traditie de agricultura montana: Franta, Germania, Spania, Italia.
De exemplu, in legislatia franceza este stipulata favorizarea organizatiilor crescatorilor de animale pentru crearea unor grupuri pastorale care sa foloseasca pajisti permanente.
Scaderea demografica de la noi si incarcatura de animale redusa fata de media europeana sunt doi indicatori extrem de ingrijoratori. Ca si lipsa cronica a ciobanilor care au luat de ani buni calea straintatii, desi in prezent exista chiar cod CAEN pentru meseria de cioban montan.
Cositul reprezinta o alternativa? Sunt nenumarate intrebari de acest fel care inca nu au un raspuns cert.
Teodor Marusca a mai adaugat: “Ar trebui un program national de cercetare specific gandit pentru pajistile montane.”
Institutul la care lucreaza detine o gama larga de soiuri si tehnologii adaptate situtiilor specifice din Carpati, dar din pacate nici un detinator de pajiste de pe platoul Bucegilor, aflat in apropiere, nu a venit inca la ei sa se intereseze de modul in care trebuie intretinuta o pajiste ca la carte.
ICDP a depus la MDAR in acest an 6 proiecte spre finantare care au fost toate respinse. Marusca insista ca au fost toate “extraordinar de bine facute”.
Construirea de drumuri forestiere, a unor amenajamente ar permite un acces mai facil in masive, iar cositul la timp, asigurarea unui numar suficient de animale care sa pasuneze, mutarea tarlelor la timp si impiedicarea extinderii padurilor ar putea asigura mentinerea bogatiei floristice, care face din Romania una din cele mai bogate (potential) tari cu zona montana din UE.
Viitorii sapte ani vor fi decisivi intr-un domeniu in care Romania nu excelat, din pacate, dupa 1990.
este parte a
