Un comerciant român de cereale i-a convins din nou pe iordanieni (prin prețul cel mai mic oferit pe tona de materie primă) să cumpere încă un panamax (vapor) cu 60.000 de tone de grâu pentru panificație.
Concret, Cerealcom Dolj, deținut în proporție de 100% de Mihai Anghel, cu o cifră de afaceri de aproape 680 milioane lei în 2019, dar cu un profit de doar 19,06 milioane lei în același an, a câștigat cea mai recentă licitație a Ministerului iordanian al Industriei, Comerțului și Aprovizionării (MICA) pentru grâu de panificație.
Prețul pe tona de grâu pentru panificație de 11,5% cu care, de altfel, Anghel a și câștigat licitația, a fost de 279 dolari pe tona metrică, cost-and-freight (CFR), livrare în portul Aqaba, în intervalul 16-30 octombrie a anului în curs, conform informațiilor AgriCensus din 24 februarie 2021.
La distanță de nici doar două săptămâni, Anghel reușește să vândă o altă partidă de marfă celor de la MICA. De altfel, la mijlocul lunii februarie a.c., iordanienii de la MICA contractaseră 60.000 de tone de grâu de panificație românesc, cu livrare în a doua jumătate a lunii septembrie 2021, la un preț CFR (cost and freight) de 272 de dolari tona metrică, cu livrare tot în portul Aqaba.
Vorbim, iată, de un câștig de 7 dolari pe tona metrică de grâu de panificație pentru Cerealcom Dolj, față de licitația anterioară.
Ceilalți doi ofertanți în cadrul ultimei licitații au fost CHS – 286,43 dolari pe tona metrică, respectiv Buildcom – 283,38 dolari pe tona metrică.
Câți bani merg, de fapt, la producătorii de grâu din România
Calculele analiștilor din piața locală de trading spun că, în mare, 98,8% din sumele încasate de comercianți în urma grâului vândut pe piețe terțe merg către baza piramidei de producție, și anume spre fermieri.
Traderii sunt precauți și spun „în mare”, pentru că aici intervine așa-zisul „punct de rupere”. Mai exact, dacă pe un fermier român îl costă, spre exemplu, 2.500-2.800 lei un hectar de grâu și recoltează în medie 5,5 tone la hectar, acesta își împarte costurile pe hectar la numărul de tone obținute și vede care este punctul lui de rupere.
„De acolo înainte face profit. Aceea este diferența dintre cheltuiala pe tonă până la cu cât vinde grâul”, a explicat în exclusivitate pentru ediția online a Agro TV, Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în cadrul Clubului Fermierilor Români.
Potrivit calculelor analistului citat, din cele 16,74 milioane dolari obținute de Cerealcom Dolj de la iordanieni, cu ocazia ultimei licitații pentru grâu, nu mai puțin de 16,53 milioane dolari ar merge către baza piramidei, inclusiv către fermieri, adică 98,8% din suma contractată.
Fermierii comentează pe Facebook
Ca urmare a publicării informațiilor despre licitațiile câștigate de comercianții români pe piețe terțe, dar și a calculelor analiștilor, comentariile fermierilor nu au întârziat să apară.
Astfel, pe unul dintre grupurile specializate de Facebook, Ionuț Mărgărit, de la Sc Agro Stefion Margarit Srl, se întreabă retoric: „Păi și cine îți dă prețul corect, a?”
„Cine sa ridice produsele de la fermierii mici (că de ăia mari nu mai vorbesc, că oricum sunt numai străini), de la fermierii care nu au transport etc. etc., cine ? Voi, ăștia mai înțelepți, de ce nu faceți un singur siloz, unde să aducem cerealele printr-un contract și prețul sa fie preț, ca să dispară intermediarii, că sunt mulți? Știu că trebuie sa mâncăm toți. Un singur siloz, depozit, la un preț mai mic cu 10-20 de euro pe tonă – ar veni mii de tone și așa am fi cu toții câștigați și nu ar mai trebui sa fie intermediari, dar cine să facă? Voi știți sa faceți doar propaganda pe Facebook! Dacă străini au venit să facă treaba la noi, asta înseamnă că avem o țară cu potențial și nimeni nu vede asta!”, scria Ionuț Mărgărit în 18 februarie 2021.
