Un virus periculos răspândit în întreaga lume creează probleme și sectorului zootehnic din România. Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) a confirmat deja un focar de artrită-encefalită la capre, în județul Giurgiu, localitatea Greaua. Sursa de îmbolnăvire este necunoscută, potrivit economic.net.
Artrita-encefalita caprină (AEC) este una dintre cele mai importante boli virale ale caprelor, cu implicații economice semnificative. Boala este cauzată de virusul artritei-encefalitei caprine (VAEC), un lentivirus extrem de contagios, ce creează probleme în special la rasele specializate pentru producția de lapte. Rezultatele infecției sunt scăderea producției de lapte, pierderea în greutate, creșterea lentă, scăderea imunității și predispoziția la apariția infecțiilor secundare și a parazitismului gastrointestinal, scăderea perioadei de exploatare.
Cum se contactează virusul?
Modul principal de transmitere a virusului se realizează prin ingestia de colostru și lapte infectat, de către iezi, dar și contactul direct cu animale purtătoare ale virusului poate fi o modalitate frecventă de infectare.
Siptome și diagnostic
Testele de laborator dovedesc existența virusului în organismul animalelor. Cea mai importantă problemă asociată cu aplicarea procedurilor de diagnostic este colectarea probelor de sânge pentru testare. În numeroase țări, colectarea probelor de sânge este permisă doar medicilor veterinari, ceea ce va duce la creșterea costurilor testării.
Infecția cu SRLV la capre are o evoluție clinică progresivă, în cadrul căreia artrita este cel mai frecvent simptom. Studiile au dovedit că doar 30% dintre animalele infectate prezintă semne clinice ale bolii. Perioada de incubație este foarte lungă, cu persistența virusului în organism timp de mai mulți ani sau chiar pe tot parcursul vieții.
Combaterea AEC
Infectarea cu acest virus periculos se realizează prin separarea animalelor afectate de cele sănătoase. Aceasta este singura măsură fezabilă, conform ANSVSA. Rata de infecţie la nou-născuţi poate fi redusă cu până la 90%, separând iezii de mamele infectate la fătare, ei fiind alimentaţi cu colostru încălzit la 56ºC timp de o oră, iar apoi cu lapte pasteurizat de capră sau de vacă, menţinându-i separat de efectivul infectat. Testul de imunodifuzie poate fi utilizat pentru monitorizarea statusului efectivului.
este parte a
