O investiție în valoare de peste 40 de milioane de euro, bani proveniți din fonduri europene, urmează să fie realizată în comuna gălățeană Matca, mare bazin legumicol din România.
Bazinul legumicol Matca va dispune în perioada următoare de rețea de apă și canalizare. Conform precizărilor făcute de președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, sumele de bani vor fi folosite și la înlocuirea unor conducte care alimentează cu apă orașul Galați.
„Cu o populație de peste 12.000 de oameni, Matca este singura mare localitate din județ care nu este conectată în prezent la o astfel de infrastructură, după ce în trecut s-a retras dintr-un proiect cu fonduri europene pe apă şi canalizare.
Noul proiect, care vine în completarea investiției de amploare ce se implementează acum, se referă la realizarea a 100 de km de rețea de apă şi canalizare în Matca și la schimbarea mai multor magistrale de alimentare cu apă a municipiului #Galați. Este vorba de peste 18 km de conducte mari care aduc apa de la punctul de captare Salcia Liești și de la Priza Dunării”, a menționat șeful CJ Galați, citat de Mediafax.
PNRR, o altă sursă de bani europeni pentru irigații
Un anunț făcut joi, 18 martie 2021, de eurodeputatul PPE, Daniel Buda, ar putea da speranțe acelor fermieri care sunt loviți în mod constant de secetă.
Mai exact, potrivit precizărilor lui Buda, 4 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor fi direcționați către irigații și combaterea secetei.
Sectorul de apă şi apă uzată din România are nevoie de o extindere accelerată a reţelelor pentru Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT) cu peste 2.000 de locuitori, iar autorităţile intenţionează demararea programului „Prima conectare la apă şi canalizare”, prevede Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Măsura este prevăzută în cadrul Pilonului I, capitolul 1 – „Sistemul naţional de gestionare a apei: acces la apă şi canalizare, irigaţii, dezmlăştiniri, lucrări de combatere a eroziunii solului şi intervenţii active în atmosferă”.
Potrivit documentului publicat vineri, 19 martie 2021, cu ajutorul finanţării alocate pentru acest segment se va urmări colectarea şi tratarea apelor uzate urbane în UAT mai mici de 2.000 de locuitori folosind fosele comunitare.
În plus, sunt vizate: modernizarea sistemelor de irigaţii pentru prevenirea şi gestionarea riscului de secetă/ ariditate, modernizarea sistemelor de desecare-drenaj pentru prevenirea şi reducerea riscului la inundaţii şi înmlăştinire, dezvoltarea lucrărilor de combatere a eroziunii solurilor, riscului de alunecări şi degradarea terenurilor, precum şi extinderea şi dezvoltarea infrastructurii pentru combaterea căderilor de grindină şi creşterea precipitaţiilor.
În ceea ce priveşte gestionarea situaţiilor de criză ca urmare a producerii fenomenelor hidrologice extreme, PNRR urmăreşte realizarea de studii privind evaluarea ex-ante a capacităţii instituţionale de răspuns şi adaptare, în vederea identificării măsurilor pentru consolidarea şi accelerarea rezilienţei instituţionale.
Totodată, va fi dezvoltată infrastructura digitală pentru creşterea performanţei administrative, a serviciilor publice şi capacităţii instituţionale necesare implementării măsurilor de rezilienţă instituţională.
Conform sursei citate, este nevoie de o reformă instituţională pentru o bună guvernanţă în domeniul apei şi îmbunătăţirea mecanismului economic de autofinanţare a Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), dar şi de modernizarea barajelor cu folosinţă complexă, creşterea capacităţilor de stocare şi adaptarea exploatării pentru asigurarea condiţiilor ecologice.
La nivelul Municipiului Bucureşti vor fi reabilitate nodurile hidrotehnice de pe râul Dâmboviţa şi se vor asigura condiţii ecologice în Parcul Naţional Văcăreşti şi pe râul Dâmboviţa. De asemenea, va fi pusă în siguranţă acumularea Buftea şi se va construi acumularea nepermanentă Creţu – Urziceanca, pe râul Colentina.
Tot la capitolul investiţii sunt planificate realizarea acumulărilor nepermanente pe râul Şumuleu, în localitatea Miercurea Ciuc, şi pe râul Racu, în localitatea Livezi şi a măsurilor complementare pentru evitarea suprapunerii efectelor viiturilor şi reducerea efectelor produse de barajele de castori în depresiunea Ciucului.
În acelaşi timp, prin PNRR, se are în vedere creşterea eficacităţii prognozelor şi avertizărilor meteorologice la apariţia riscului de producere a inundaţiilor prin dezvoltarea a 300 de staţii meteorologice automate şi autonome de suprafaţă, respectiv a 100 de staţii agrometeorologice.
