Una dintre culturile de bază ale României pierde din ce în ce mai mult teren

Seceta și temperaturile extreme schimbă din temelii agricultura din România, iar porumbul este una dintre culturile care resimt cel mai puternic noile condiții climatice. Suprafețele cultivate sunt în scădere, producțiile sunt tot mai nesigure, iar fermierii încep să se îndrepte către alte culturi, potrivit unei analize publicate de Reuters.

Țara noastră, unul dintre cei mai importanți producători de porumb din Uniunea Europeană, se confruntă cu o reducere semnificativă a suprafețelor și a surplusului disponibil pentru export. Secetele repetate și lipsa apei au transformat cultura porumbului într-un pariu tot mai riscant pentru mulți agricultori.

Expertul în comerțul cu cereale Cezar Gheorghe, fondator AGRIColumn, atrage atenția că schimbările climatice au avut un rol major în diminuarea suprafețelor cultivate cu porumb în România. În aceste condiții, tot mai mulți agricultori aleg culturile de toamnă, considerate mai puțin expuse perioadelor critice de secetă din timpul verii.

Situația este cu atât mai dificilă pentru fermele mici. „Din 2020 până astăzi, seamănă porumb și nu recoltează nimic. De ce ai continua să faci asta?”, a explicat Cezar Gheorghe pentru Reuters. 

Problemele nu se limitează însă la micii agricultori. Potrivit acestuia, și fermele de dimensiuni medii au avut ani în care cultura s-a dezvoltat normal în prima parte a perioadei de vegetație, pentru ca ulterior seceta să afecteze puternic suprafețe întinse din țară.

Pentru anul 2026, recolta de porumb a României este estimată la aproximativ 8 milioane de tone. Chiar dacă România a evitat în acest an cele mai severe efecte ale secetei care a lovit alte regiuni europene, producția rămâne cu peste 50% sub nivelurile înregistrate în anii 2018-2019.

Scăderea producției se vede și în exporturi. Dacă în urmă cu câțiva ani România exporta peste 7 milioane de tone de porumb, în perioada 2023-2025 volumele s-au situat între aproximativ 2,2 și 4,7 milioane de tone, potrivit datelor Comisiei Europene.

Datele climatice indică, de asemenea, o schimbare importantă. În ultimul deceniu, temperaturile maxime medii din timpul verii în România au fost cu aproximativ 3 grade Celsius peste media perioadei 1961-1990. În același timp, România și Ungaria se numără printre statele care se confruntă cu probleme accentuate privind umiditatea solului.

Problema porumbului românesc se înscrie într-o tendință mult mai amplă la nivel european. Comisia Europeană estimează recolta de porumb a UE din acest an la numai 50,1 milioane de tone, aproape de cel mai redus nivel din ultimele două decenii și cu aproximativ 20% sub media ultimilor trei ani.

Related Articles