Valeriu Tabără atrage atenția că Legea privind integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare, în forma adoptată săptămâna aceasta în regim de urgență de Parlament, distruge pur și simplu cercetarea agricolă din România, fapt ce va atrage după sine dependența totală de importuri și compromiterea siguranței și securității alimentare a țării.
Conducerea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS) își exprimă dezacordul față de adoptarea „Legii privind integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în Spațiul european de cercetare precum și pentru modificarea OG 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică” (Plx 791/2022) fără consultarea cercetătorilor din domeniul agricol, al ASAS și al Ministerului Agriculturii, se arată într-un comunicat de presă al instituției.
„În forma adoptată, Legea va aduce un prejudiciu grav cercetării agricole, prin fragmentarea actualei structuri unitare a acesteia, integrată de mult timp în Spațiul european și mondial de cercetare prin nenumărate colaborări bilaterale și multilaterale finalizate prin rezultate de excepție aplicate în practica agricolă și nu numai”, atrage atenția Valeriu Tabără, președintele ASAS.
Acesta subliniază că dovada grăitoare a acestei integrări este și faptul că ASAS este membru fondator al Uniunii Academiilor Europene pentru Științe Aplicate în Agricultură, Alimentație și Natură (UEAA), a cărei vicepreședinție o asigură în urma alegerii în această poziție de către Adunarea Generală a UEAA în octombrie a.c.
„Actuala structură a cercetării agricole a fost fundamentata de marele savant Gheorghe Ionescu-Șișești, gândită ca un tot unitar determinat de particularitățile cercetării agricole, derulate în mare parte direct în natură și ale cărei rezultate (noi soiuri de plante, tehnologii, care să satisfacă necesitățile de alimentație ale populației, adaptarea la condițiile climatice tot mai nefavorabile, asigurarea siguranței și securității alimentare a țării în contextul Pandemiilor și războiului de la graniță) sunt puternic dependente de zona geografică și condițiile climatice și hidro-pedologice locale. Un soi nou creat la unul dintre institutele sau stațiunile ASAS trebuie preluat și adaptat la condițiile mult diferite din nordul, sau vestul țării, fapt care impune existența unei rețele de stațiuni distribuite cât mai uniform pe întreg teritoriul și coordonate de institute naționale sau de ramură. Ruperea acestei unități va avea același efect pe care l-ar avea, prin comparație, ruperea Rețelei naționale meteorologice și distribuirea componentelor sale, pe baze voluntare, la diferite entități”, a explicat Valeriu Tabără.
Conducerea ASAS consideră că cei care au propus modificarea legii față de varianta adoptată de Guvern trebuie să-și asume în totalitate consecințele, și anume distrugerea rețelei unitare de cercetare agricolă coordonată de cel mai înalt și competent for științific – ASAS, dependența totală a României față de importuri, precum și compromiterea siguranței și securității alimentare a țării.
„Trebuie să-și asume toată răspunderea pentru conținutul legii și mai ales pentru consecințele rezultate din aplicarea acestei legi păguboase pentru tot sistemul de cercetare, dar mai ales pentru economia națională a României”, mai spune Valeriu Tabără.
În opinia acestuia, problema cercetării agricole, dar și a cercetării în general, în România este finanțarea la nivel de performanță.
„Ne permitem să atenționăm că cercetarea românească, cu precădere cea agricolă, va fi distrusă”, este semnalul de alarmă dat de Valeriu Tabără.