Viziune pe termen lung pentru zonele rurale: europenii își împărtășesc opiniile

Infrastructura îmbunătățită, în special în ceea ce privește transportul public, se numără printre cele mai urgente nevoi pentru zonele rurale. Agricultura este văzută ca sectorul care contribuie cel mai mult la zonele rurale.

Acestea sunt câteva dintre rezultatele cheie ale consultării publice online privind viziunea pe termen lung pentru zonele rurale desfășurată în perioada 7 septembrie – 30 noiembrie 2020.

Consultarea publică a avut ca scop colectarea contribuțiilor cetățenilor și părților interesate europene pentru a evalua pe ce trebuie să se concentreze viziunea pe termen lung asupra zonelor rurale. Un total de 2.326 de respondenți din toate statele membre ale UE au participat la consultarea publică, oferindu-și opiniile despre zonele rurale de astăzi, aspirațiile pentru viitorul zonelor rurale, precum și implicarea cetățenilor în luarea deciziilor și viziunea în sine.

Peste 50% dintre respondenți au declarat că infrastructura este cea mai presantă nevoie pentru zonele rurale. Accesul la serviciile și facilitățile de bază, cum ar fi apa și electricitatea, precum și băncile și oficiile poștale, a fost, de asemenea, citat ca o nevoie urgentă pentru 43% dintre respondenți.

În următorii 20 de ani, respondenții consideră că atractivitatea zonelor rurale va depinde în mare măsură de disponibilitatea conectivității digitale (93%), a serviciilor de bază și a serviciilor electronice (94%) și de îmbunătățirea performanțelor climatice și de mediu ale agriculturii ( 92%).

La întrebarea dacă oamenii s-au simțit lăsați în urmă de societate, 39% dintre respondenți au răspuns pozitiv. Această pondere crește pentru participanții implicați în agricultură (45%), care trăiesc în zone rurale (41%) și care trăiesc în zone rurale îndepărtate (56%). Cel mai important motiv citat pentru aceasta este infrastructura și serviciile deteriorate (61%).

În ceea ce privește luarea deciziilor, 83% dintre participanți consideră că deciziile luate la nivel local influențează viața oamenilor din mediul rural, în timp ce doar un sfert (27%) consideră că o atenție specială este acordată zonelor rurale în conceperea politicilor publice.

Rezultatele consultării publice vor fi prezentate la săptămâna viziunii rurale, găzduită de rețeaua europeană pentru dezvoltare rurală (ENRD) în perioada 22-26 martie 2021.

Zonele rurale ale UE suferă de o serie de provocări comune, de la o conectivitate mai redusă și lipsa serviciilor până la ocuparea forței de muncă mai scăzută. Conștientă de aceste provocări, Comisia va publica o comunicare privind o viziune pe termen lung pentru zonele rurale, sub prioritatea „Un nou impuls pentru democrația europeană”. Scopul comunicării este de a atrage atenția asupra nevoilor specifice din zonele rurale și de a lansa o dezbatere între Comisia Europeană, Parlament și Consiliu, precum și nivelurile locale de guvernare. De asemenea, se va angaja la noi acțiuni care vizează îmbunătățirea coordonării politicilor care afectează zonele rurale.

Politica agricolă comună (PAC) susține dinamismul și viabilitatea economică a comunităților rurale prin măsuri de dezvoltare rurală (așa-numitul al doilea pilon).

Măsurile de dezvoltare rurală consolidează măsurile de piață și sprijinul veniturilor din PAC cu strategii și finanțare pentru consolidarea sectoarelor agroalimentare și forestiere ale UE, a durabilității mediului și a bunăstării zonelor rurale în general.

Cele trei obiective de dezvoltare rurală pe termen lung pentru UE includ:

• promovarea competitivității agriculturii;
• asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale și a acțiunilor climatice;
• realizarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor și comunităților rurale, inclusiv crearea și menținerea locurilor de muncă.

Bugetul FEADR pentru perioada 2014-20 se ridică la aproximativ 100 miliarde EUR. Bugetul va fi cheltuit pe parcursul acestei perioade, prin implementarea programelor de dezvoltare rurală care se desfășoară până la sfârșitul anului 2023.

Se distribuie în funcție de șase priorități:

1. încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și zone rurale;
2. sporirea viabilității și competitivității tuturor tipurilor de agricultură și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor;
3. promovarea organizării lanțului alimentar, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură;
4. promovarea eficienței resurselor și sprijinirea schimbării către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agriculturii, alimentelor și silviculturii;
5. refacerea, conservarea și îmbunătățirea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură;
6. promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei și dezvoltarea economică în zonele rurale.
   Fiecare dintre aceste priorități va contribui la obiectivele transversale de inovare, mediu și atenuare și adaptare la schimbările climatice.