Gestionarea apei, centre de colectare a produselor, Banca pentru Resurse Genetice, învățământul profesional, tranziţia agro-ecologică pentru pieţele locale şi piaţa publică, producția de carne de porc și altele. Acestea sunt câteva dintre proiectele finanțabile prin Programul Naţional de Rezilienţă şi Relansare (PNRR), altele decât cele cu resurse bugetare sau cu resurse din viitorul Program Național Strategic (PNS PAC post-2020), în baza cărora Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) vrea să-i susțină pe fermieri.
Anunțul a fost făcut recent de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în cadrul unei reuniuni pe tema bugetului, care a avut loc în Parlamentul României. De alocarea de fonduri depinde însă rezultatele care trebuie să sosească de la Comisia Europeană (CE).
„Pentru Programul Naţional de Rezilienţă şi de Relansare economică am pregătit 10 proiecte şi aşteptăm rezultatele de la Comisia Europeană. Aceste proiecte încearcă să acopere, să fie în complementare, cu ceea ce avem în Programul Naţional Strategic şi în programele derulate de la bugetul naţional. În afară de acea strategie de gestionare a apei, care este necesară, şi unde avem 6,5 miliarde de euro pentru irigaţii, desecare, drenaj şi prevenirea deşertificării, ne bazăm pe acest PNRR ca să finalizăm tot ceea ce înseamnă gestionarea apei.
Avem centre regionale şi colectare produse, avem centre colectare lână – trei, un proiect depus de 15 milioane (n.r. – de euro), iar pentru Banca de Resurse Genetice, un proiect de 30 de milioane, depus la CE. Pentru învăţământul profesional, cele 57 de licee şi la fiecare încă cinci ferme didactice care să deservească acele licee în învăţământul dual, iarăşi avem un proiect, precum şi unul pentru accelerarea tranziţiei agro-ecologice pentru pieţele locale şi piaţa publică”, a afirmat Adrian Oros în Parlamentul României, citat de Agerpres.
De asemenea, șeful de la Agricultură a mai adăugat că, mai târziu, fost depus şi un proiect pentru a acoperi producţia de carne de porc. Oros spune însă că acesta trebuie să se deruleze în paralel cu demersurile de stopare a pestei porcine africane (PPA) sau cel puţin cu localizarea ei, în caz contrar existând pericolul falimentării fermierilor care vor investi.
„Împreună cu colegii am gândit un proiect care sper să fie aprobat pentru a acoperi producţia de carne de porc, care din nefericire a ajuns la 25% şi nu avem timp acum să dezbatem care au fost cauzele acestei situaţii, unde am încercat să fundamentăm rezilienţa în ceea ce priveşte carnea de porc, întărirea capacităţii de biosecuritate precum şi bunăstarea superioară pentru animale. Încercăm să finanţăm din aceste resurse PNRR relansarea reproducţiei la porcine.
Sigur aceasta nu o putem face dacă în paralel nu reuşim să stopăm pesta porcină africană, pentru că a investi în capacităţi de reproducţie şi de îngrăşare atâta vreme cât pesta porcină africană nu este cel puţin localizată, este foarte riscant, pentru că fermierii care vor aplica şi vor investi au acest pericol: să fie falimentaţi la fel cum din 2017 au fost falimentaţi din nefericire foarte mulţi fermieri”, a explicat Oros.
Câți bani a cerut Oros prin PNRR
Nu demult, la Agro TV, Adrian Oros mărturisea că a solicitat nu mai puțin de 6,5 miliarde de euro prin PNRR. Ministrul Agriculturii ar fi cerut pentru irigații 3,5 miliarde, pentru desecare și drenaj 2 miliarde, pentru combaterea eroziunii solului un miliard, pentru sistemul anti-grindină 110 milioane, iar pentru centrele de colectare și depozitare 400 de milioane de euro.
Mai bine de 30 de miliarde de euro poate atrage România din Mecanismul de Redresare și Reziliență, aprobat de Parlamentul European.
În expunerea de motive din Regulamentul european de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență este subliniată necesitatea ca planurile naționale de redresare să țină seama de cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă (2015)
Fondurile vor fi acordate pe baza Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care se află în dezbatere publică.
Alături de alte instituții publice, Secretariatul General al Guvernului și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă sunt implicate în elaborarea PNRR și în negocierea informală cu Comisia Europeană. Departamentul urmărește aspectul durabil al PNRR, în așa fel încât planul să asigure finanțarea cât mai multor inițiative dedicate sustenabilității.
În vederea finalizării PNRR, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat o Fișă de Reforme și Investiții, prin intermediul căreia se pot trimite propuneri. Entitățile care vor completa fișa trebuie să completeze și un câmp referitor la cele 17 Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă la care contribuie investiția sau reforma propusă.
este parte a
