Legătura dintre „Ordinul 5 porci” și samsarii de animale

„Ordinul 5 porci” ar opri activitatea ilegală a mijlocitorilor de animale. Potrivit declarațiilor recente ale ministrului Agriculturii, actul normativ atât de mult blamat ar stopa demersurile samsarilor care nu respectă normele de biosecuritate, poartă porcii domestici dintr-o parte în alta şi răspândesc pesta porcină africană (PPA).

„Nu are nimeni treabă cu gospodăria ţărănească, dar ştim că există acei mijlocitori de animale care sunt samsarii şi care chiar nu au nicio treabă cu gospodăria ţărănească, doar poartă porcii domestici în portbagaj răspândind boala. Reglementarea se referă, în primul rând, la a opri activitatea aceasta ilegală a samsarilor. Am vrut să atrag atenţia că avem o problemă reală care se va adânci privind creşterea porcului în România şi, dacă nu luăm măsuri chiar nepopulare, dar necesare, nu o să putem opri acest lucru”, a declarat oficialul guvernamental, vineri, 26 februarie 2021, citat de Agerpres.

Oros este de părere că „Ordinul 5 porci” (proiectul de ordin privind stabilirea tipurilor de exploataţii de suine), lansat în dezbatere publică, nu distruge gospodăria ţărănească, ci îi îndeamnă pe toţi crescătorii mari sau mici trebuie să respecte reguli minime de biosecuritate.

„Ordinul 24/2021 este un proiect de ordin, în timp ce Ordinul 538 dat de domnul Daea (fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea – n. r.) este în vigoare, dar care spune exact acelaşi lucru. Din nefericire, dacă în spatele acestui ordin nu stau şi acţiuni ale altor instituţii care trebuie să se ocupe de oprirea pestei porcine africane, vom continua să ne lamentăm că producem în România doar 25% din consum şi că din cele 3,6 milioane de locuri de cazare pentru porcul gras sunt populate sub 900. Toate fermele acelea au fost falimentate.

Statul român plăteşte 600 de milioane (euro – n. r.) despăgubiri din buget, din banii tuturor, deficitul comercial pentru carnea de porc este cel mai mare, a fost de 621 de milioane de euro în 2019. Este clar că toată lumea, şi crescătorii mari şi crescătorii mici, trebuie să respecte nişte reguli, în primul rând nişte reguli de biosecuritate ca să putem opri răspândirea pestei porcine africane şi relansa creşterea porcului”, a adăugat Adrian Oros la dezbaterile pe buget în comisiile parlamentare reunite pentru buget, finanţe şi bănci.

În continuare, ministrul de resort a reiterat ideea că nu-și dorește distrugerea fermei țărănești și a făcut o paralelă între pericolul reprezentat de PPA și de COVID-19.

„În 2019, ţara era roşie pentru că nu s-au luat măsuri la timp, din populism. Eu nu spun că vreau să distrug gospodăria ţărănească, asta spun unii, eu spun că toţi, şi cei mici şi cei mari, trebuie să respectăm nişte reguli minime de biosecuritate până scăpăm de această boală păcătoasă. Să ştiţi că nu este nicio diferenţă între pesta porcină africană, ca extindere şi ca periculozitate, şi ceea ce se întâmplă cu această pandemie COVID-19. Dacă nu luăm măsuri şi nu respectăm măsurile luate, şi cei mici şi cei mari, nu vom rezolva niciodată această pierdere constantă pe tot ce înseamnă producţie de porc”, a adăugat șeful de la Agricultură.

Proiectul de Ordin 24/2021 (cunoscut sub numele de Ordinul 5 porci) lansat la finele lunii ianuarie în dezbatere publică, reglementează creşterea şi mişcarea porcilor domestici şi clasifică exploataţiile de porci în exploataţii non-comerciale (gospodăriile ţărăneşti), unde pot fi crescuţi pentru consum familial până la 5 porci, şi exploataţii comerciale, unde sunt crescuţi porci pentru comercializare.

„Ordinul vine să reglementeze activitatea a maxim 2% din crescători, obligând la respectarea unor norme minime de biosecuritate, pentru protejarea celorlalţi 98%, care cresc porci pentru consum familial sau au ferme comerciale şi respectă legea”, preciza același ministru Oros, nu demult.

În prezent, țara noastră înregistrează 443 de focare active de pestă porcină africană (PPA) în 37 de judeţe, din care şapte în exploataţii comerciale şi şase focare în exploataţii comerciale de tip A, potrivit datelor anunţate vineri de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, şi până în prezent, au fost diagnosticate 5.070 de cazuri la mistreţi în 41 de judeţe.

În intervalul 18 februarie 2021 – 25 februarie 2021 au fost înregistrate 22 de focare noi de pestă porcină africană.