Supraproducție de varză timpurie în județul Olt: prețul a coborât la 50 de bani/kg, legumicultorii donează sau toacă recolta cu freza. Un producător din Cilieni: investiție de 70.000 lei, varza tocată pe câmp. Ce a cauzat criza și ce urmează.
Este una dintre cele mai dureroase imagini ale agriculturii românești, repetată an după an: legumicultorul care a muncit luni întregi, a investit zeci de mii de lei și privește neputincios cum varza sa crapă pe câmp sau este tocată cu freza pentru că nu o cumpără nimeni la un preț decent. În județul Olt, aceasta nu este o metaforă ci este realitatea din această săptămână.
50 de bani kilogramul. Costul de producție, mult mai sus
Prețul verzei timpurii la poarta fermei a coborât în ultimele zece zile la 50 de bani pe kilogram iar în unele cazuri maximum 70 de bani. Între timp, în piețele agroalimentare, același kilogram de varză se vinde cu 1,50–2 lei. Diferența este de trei ori mai mare și nu ajunge la producător. Ajunge la intermediari.
„Varza timpurie ori te pricopsește, ori te nenorocește așa se pare că asta e situația de acum. E 50 de bani kilogramul, adică nu rentează”, spune Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.
Situația a ajuns la un punct în care unii legumicultori au ales să doneze varza cu condiția ca cei interesați să vină să o recolteze ei înșiși pe câmp. O postare pe Facebook din Olt a oferit săptămâna trecută 10 tone de varză gratis, doar pentru a scăpa de ea înainte să se strice.
Alții n-au mai așteptat: au intrat cu freza pe câmp și au tocat totul, pregătind terenul pentru cultura următoare.
De ce s-a ajuns aici: vremea rece a stricat planul
Explicația vine de la Tudor Neagu, producător din comuna Cilieni una dintre localitățile cu cele mai mari suprafețe de varză timpurie din județ.
„S-a plantat cam toată varza odată din cauza timpului și s-a ajuns la supraproducție de două săptămâni. Toată lumea a recoltat în același timp, iar piața nu a putut absorbi”, explică Neagu.
Mecanismul este simplu: iarna prelungită și vremea rece din primăvară au întârziat plantarea, comprimând întregul calendar agricol. În mod normal, producătorii plantează eșalonat, unii mai devreme, alții mai târziu, ceea ce distribuie recoltele în timp și permite pieței să absoarbă cantitățile. Când toți plantează în același timp, toți recoltează în același timp. Iar piața se prăbușește.
La aceasta s-a adăugat un factor agravant: ploile din ultima perioadă au accelerat degradarea verzei. „Varza timpurie e cea mai sensibilă la ploi dacă a ajuns la maturitate, crapă. Dă căldura pe ea și nu mai rezistă, se strică la cotor”, explică Ion Păunel. Varza crapă, nu mai poate fi vândută, iar producătorul pierde tot.
Povestea unui legumicultor: 70.000 de lei investiți, varza tocată cu freza
Tudor Neagu din Cilieni a cultivat varză timpurie pe 2,4 hectare, cu 75.000 de fire plantate și o investiție totală de 70.000 de lei. A reușit să vândă în jur de 75 de tone „cu mașinile noastre, noi am cărat” și a scos aproximativ 80.000 de lei. Practic a recuperat investiția cu un mic plus.
Ce a rămas pe câmp a intrat sub freză.
„Am dus în piață vreo 75 de tone, s-a vândut foarte greu. Tot a mai rămas, s-a stricat și am tocat. Și acum trebuie să plantăm vânătă, să plantăm pepeni”, spune Neagu.
În Cilieni, aproximativ 70 de legumicultori au cultivat varză timpurie în acest sezon, pe o suprafață totală de circa 100 de hectare. Cei mai mulți au ales să toace ce nu s-a putut vinde.
Nu e importul de vină — e supraproducția internă
Ion Păunel ține să clarifice un lucru important: prețul scăzut nu este cauzat de concurența produselor din import. „Varza acum nu se aduce din import. Varza timpurie este o varză foarte perisabilă dacă avem condiții meteo nefavorabile, crapă și nu o mai ia nimeni.”
Este o criză pur internă, de echilibru între ofertă și cerere, agravată de condițiile climatice și de lipsa oricărui mecanism de absorbție sau procesare a surplusului. Căminele de bătrâni și casele de copii ar fi putut prelua cantități semnificative „puteau să vină să o ia mai mult degeaba”, spune producătorul din Cilieni dar nicio instituție nu s-a organizat pentru asta.
Ce urmează: varza de vară și cartofii timpurii
Criza verzei timpurii se apropie de final cam în două săptămâni, sezonul ei se încheie natural. Dar Ion Păunel avertizează că o situație similară s-ar putea repeta la cartoful timpuriu, tot un produs perisabil și sensibil la aceleași mecanisme de supraproducție.
Varza de vară, care urmează în câteva săptămâni, rămâne un semn de întrebare. „Cine va avea varză de vară, să vedem dacă va fi un preț bun sau rău”, spune Păunel, cu prudența omului care a văzut ciclul acesta de prea multe ori.
Răspunsul la întrebarea esențială de ce România nu are un mecanism funcțional de gestionare a surplusurilor agricole, de la procesare la distribuție socială nu a venit nici de data aceasta.