Guvernul României a emis o informare de presă despre majorarea impozitelor și taxelor pe proprietate – inclusiv pentru terenuri agricole, clădiri și autovehicule, începând cu 1 ianuarie 2026. Măsura a declanșat reacții puternice din partea proprietarilor și autorităților locale, dar Executivul susține că era necesară pentru a moderniza sistemul fiscal și a genera resurse financiare mai corecte și sustenabile.
Noile reguli majorează baza impozabilă pentru terenurile agricole, astfel încât proprietarii vor plăti impozite mai mari față de anul precedent. Valorile de referință pentru terenuri – stabilite de Codul fiscal – au fost actualizate semnificativ: de exemplu, pentru terenurile extravilane folosite agricol, valorile pe hectar au crescut procentual similar cu alte categorii de proprietăți.
Astfel, un teren agricol poate avea o valoare impozabilă majorată cu zeci de lei/ha comparativ cu 2025, ceea ce conduce la un impozit anual mai mare.
Motivele invocate de Guvern
Executivul precizează că majorarea era necesară din trei motive principale:
- România avea una dintre cele mai scăzute ponderi a veniturilor din impozitul pe proprietate din UE – doar 0,55% din PIB, comparativ cu 1,85% media europeană.
- Impozitele nu fuseseră actualizate cu rata inflației de mulți ani, ceea ce ducea la pierderi importante de venituri pentru bugetele locale.
- Gradul de încasare era redus, iar o parte semnificativă din sumele datorate nu ajungea efectiv la autorități.
Guvernul susține că reforma urmărește o impozitare mai echitabilă, reducerea inechităților între contribuabili și consolidarea finanțelor locale și regionale.
Câți bani vor ajunge în plus la bugetul de stat
Conform calculelor oficiale, modificările vor genera un plus estimat de aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026 față de veniturile colectate în 2025:
- ~1,42 miliarde lei din impozitul pe clădiri,
- ~1,09 miliarde lei din impozitul pe terenuri,
- ~1,18 miliarde lei din impozitul pe autovehicule și alte mijloace de transport.
Executivul afirmă că aceste fonduri vor rămâne în principal la bugetele locale ale primăriilor, pentru a alimenta investiții și servicii publice, iar statul nu intenționează să le centralizeze în mod direct.
Reprezentanții unor primării și experți fiscali contestă însă această interpretare, susținând că, în practică, primăriile nu vor beneficia efectiv de toți banii colectați și ar putea rămâne cu resurse similare celor din 2025, după ajustări bugetare suplimentare.