China a confirmat sâmbătă accesul României pe piața lactatelor de 70 miliarde dolari. Ce produse românești pot fi exportate acum: lactate, pui procesat, pește și ce urmează: cereale și carne de porc în maximum două luni.
Administrația Generală a Vămilor din China a confirmat oficial, printr-un comunicat citat de Bloomberg, că România a primit acces pe piața chineză pentru produse lactate. Titlul articolului Bloomberg spune tot: „China Opens $70 Billion Dairy Market Access to Romanian Makers” adică o piață de 70 de miliarde de dolari, acum deschisă pentru produsele românești. Acordul intră în vigoare. Nu mai este o promisiune diplomatică este un cadru legal operațional.
Ce putem exporta acum
Există două categorii clare: ce este deja aprobat și ce este în negociere avansată.
Lactate — prima și cea mai importantă aprobare venită sâmbătă de la Beijing. Producătorii români calificați pot livra o gamă largă de produse din lapte: brânzeturi, lapte praf, produse din zer și formulă pentru sugari, fabricate din lapte de vacă, oaie sau capră, care îndeplinesc standardele chineze de siguranță alimentară. Piața chineză de lactate valorează 70 de miliarde de dolari annual, iar România vine cu un avantaj real: experții chinezi au testat deja produsele românești și le-au validat calitativ, atât pe piața lactatelor cât și pe cea a produselor din carne de pasăre.
Carne de pasăre tratată termic — pui procesat termic, nu carne crudă. Condiția tratamentului termic este o cerință sanitară standard a Chinei, care reduce riscurile legate de boli aviare. România are capacități industriale avicole semnificative, cu abatoare și fabrici de procesare la standarde europene.
Produse acvatice sălbatice — pește și fructe de mare din captură. România are acces la Dunăre, Delta Dunării și Marea Neagră, resurse cu potențial real pentru această categorie, în condițiile în care China este cel mai mare importator mondial de produse acvatice.
Ce urmează în maximum două luni
România se află într-un stadiu avansat de pregătire a documentelor pentru exportul de cereale și produse procesate din carne de porc, urmând ca în maximum două luni să înceapă și exportul de cereale.
Cerealele reprezintă poate cel mai mare potențial strategic. România exportă anual sute de milioane de tone de grâu, porumb și orz, dar aproape exclusiv în Europa. Accesul pe piața chineză, cel mai mare importator de cereale din lume, ar diversifica dramatic destinațiile de export și ar reduce dependența de prețurile europene volatile.
Carnea de porc procesată completează tabloul cu atât mai relevant cu cât România construiește în această perioadă cel mai mare abator de porci din sud-estul Europei și înregistrează investiții de 2 miliarde de euro în fabrici de procesare.
Cum intră companiile pe piață
Companiile românești urmează să se înscrie pe o platformă gestionată de ANSVSA, după care pot stabili relații comerciale directe cu partenerii chinezi. Platforma va fi anunțată de statul român către toate companiile procesatoare din România. Unele firme au început deja discuții preliminare pentru exporturi.
Procesul nu este automat, fiecare companie trebuie să îndeplinească cerințele sanitare și fitosanitare ale Chinei, să obțină certificările necesare și să își înregistreze produsele. Dar cadrul legal există acum. Ușa este deschisă.
Cum s-a ajuns aici: acordul de la Beijing
Povestea acestui acord începe pe 17–18 martie 2026, la Beijing, unde ministrul Agriculturii Florin Barbu s-a întâlnit cu omologul său chinez Han Jun. Au fost semnate două tipuri de documente.
Mai întâi, un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea bilaterală în domenii esențiale: securitatea alimentară, investițiile în agricultură, procesarea produselor agroalimentare, cercetarea și inovarea și schimbul de tehnologii moderne. Memorandumul are o valabilitate de 5 ani, cu posibilitate de prelungire.
Apoi, tehnic și concret, președintele ANSVSA Alexandru Nicolae Bociu a semnat trei protocoale sanitare-veterinare cu reprezentanții Administrației Generale a Vămilor din China, reglementând condițiile de inspecție și carantină pentru carnea de pasăre tratată termic, produsele lactate și produsele acvatice sălbatice.
Confirmarea chineză de sâmbătă a transformat aceste documente în realitate operațională. Iar semnificația depășește cu mult un acord comercial obișnuit.
De ce contează cu adevărat
Volumul schimburilor comerciale dintre România și China a depășit 9 miliarde de dolari, însă balanța a înclinat puternic spre Beijing deoarece România importă masiv și exportă puțin. China este al doilea partener comercial al României dintre statele non-membre UE, după Turcia.
Acordul din martie și confirmarea chineză de sâmbătă schimbă pentru prima dată după 1989 termenii acestei relații comerciale dezechilibrate. Prin acest acord, România își reafirmă obiectivul strategic de a deveni nu doar un furnizor de materii prime, ci un actor competitiv pe lanțul valoric agroalimentar, cu accent pe procesare, valoare adăugată și diversificarea piețelor de export.
„Semnăm poate cel mai important protocol din ultimii 30 de ani pentru agricultura românească”, a declarat ministrul Barbu la Beijing. Nu este retorică de moment ci este primul acord agroalimentar cu China de după Revoluție, confirmat acum oficial de Beijing. Dacă infrastructura de procesare și certificare va ține pasul cu deschiderea diplomatică, piața chineză poate deveni în câțiva ani una dintre principalele destinații ale exporturilor agricole românești.