Romgaz preia Azomureș pentru 69 milioane euro. Premierul Bolojan: tranzacția salvează producția de îngrășăminte din România și asigură prețuri stabile pentru fermieri. Ce înseamnă pentru agricultura românească și când intră în vigoare efectele.
Ieri, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat pe Facebook una dintre cele mai importante vești pentru agricultura românească din ultimii ani: Romgaz preia platforma industrială Azomureș pentru suma de 69 de milioane de euro, contractul fiind semnat în aceeași zi.
Mesajul premierului este direct și fără echivoc: „Preluarea salvează producția de îngrășăminte pentru agricultură din România și va asigura prețuri stabile pentru agricultorii noștri în anii următori.”
Ce înseamnă 69 de milioane de euro
Suma totală de 69 de milioane de euro include puțin peste 46 de milioane de euro reprezentând valoarea combinatului, până la 10 milioane de euro pentru materia primă și stocurile de consumabile, iar maximum 13 milioane de euro reprezintă costurile necesare menținerii combinatului în funcțiune și plății salariaților în următoarele două luni, până la preluarea efectivă.
Tranzacția nu este complet finalizată, mai sunt de obținut câteva avize: aprobarea Adunării Generale a Acționarilor Romgaz, avizul Consiliului Concurenței și cel al Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD). Dar semnalul politic și economic este dat: statul român a decis că Azomureș nu se închide.
De ce contează pentru fermieri
Azomureș este singurul producător de îngrășăminte azotate la scară industrială din România. Când combinatul a anunțat că riscă să se oprească, în contextul exploziei prețurilor la gaze și al crizei din Golful Persic, alarma a fost imediată în agricultură.
Ilie Bolojan a explicat că România exportă masiv materie primă și importă produse procesate: „Suntem exportatori de materie primă, dar importatori neți de produse procesate. Dacă am integra mai mult procesarea producției agricole în România, valoarea adăugată ar rămâne aici.”
Preluarea Azomureș de către Romgaz este exact această logică aplicată: în loc să cumpărăm îngrășăminte din afară, producem acasă, cu gazul nostru din Marea Neagră.
Gazul din Marea Neagră — materia primă pentru îngrășămintele românești
Romgaz își diversifică activitatea și pune în valoare, prin procesare în industria românească, gazul din Marea Neagră.
Este o ecuație simplă și strategică deopotrivă: România extrage gaz din Marea Neagră, îl procesează la Azomureș în îngrășăminte azotate și le vinde fermierilor români la prețuri stabile, fără să depindă de importuri din Rusia, din Orientul Mijlociu sau de piețele volatile ale burselor europene.
Impactul social: peste 900 de locuri de muncă salvate
Bolojan a subliniat importanța combinatului în județul Mureș și numărul de angajați de peste 900 transmițând: „Aceasta este una dintre cele mai importante tranzacții derulate în ultimii ani. Mulțumesc echipelor de negociere pentru finalizarea în mod profesionist a tranzacției, la un preț corect în piață.”
Azomureș nu este doar o fabrică de îngrășăminte este coloana vertebrală economică a zonei Târgu Mureș, cu sute de familii care depind direct de activitatea combinatului.
Contextul: criza îngrășămintelor care a lovit agricultura europeană
Decizia vine în cel mai critic moment posibil. Ureea a depășit 800 euro pe tonă în Europa în prima parte a anului 2026, importurile UE de îngrășăminte azotate au scăzut cu 80% în ianuarie față de anul precedent, iar taxa pe carbon CBAM aplicată de la 1 ianuarie 2026 a scumpit și mai mult fiecare tonă de îngrășământ importat.
Guvernul Bolojan a pus deja pe masă 620 de milioane de lei pentru reducerea accizei la motorina agricolă în 2026, rambursând fermierilor 2,697 lei pentru fiecare litru de combustibil folosit la lucrări agricole. Acum adaugă la acest pachet și securizarea aprovizionării cu îngrășăminte la prețuri predictibile.
Ce urmează
Tranzacția intră acum în procedurile de avizare instituțională. Odată finalizate, Romgaz preia efectiv activitatea operațională a combinatului și poate relansa producția de îngrășăminte. Fermierii români ar putea vedea primele efecte, stabilizarea prețurilor la uree și azot în campania agricolă din 2027.
Până atunci, semnalul transmis de Ilie Bolojan este cel mai important: statul român tratează producția de îngrășăminte ca pe o problemă de securitate națională, nu ca pe o simplă tranzacție industrială. Și pentru agricultura românească, acesta este exact tipul de semnal care lipsea de ani de zile.