Suprafețele de usturoi din Olt au scăzut de patru ori în 2026, iar numărul cultivatorilor s-a înjumătățit ajungând de la 1.700 la 400 de hectare. Cauza: anul 2025 fără subvenție. Deși sprijinul s-a dublat la 3.000 euro/ha, încrederea fermierilor s-a prăbușit.
Povestea usturoiului românesc în județul Olt din 2026 este un manual despre cum se distruge încrederea fermierilor într-un program de sprijin.
Cifrele care arată prăbușirea
Datele oferite de Direcția Agricolă Județeană Olt sunt clare și îngrijorătoare. „Anul acesta s-au înscris în programul pentru susținerea producției de usturoi 356 de fermieri din județul Olt, cu o suprafață cultivată de aproximativ 400 de hectare”, a declarat șeful DAJ Olt, Ion Drăgoi.
Comparația cu anii anteriori arată dimensiunea reală a declinului: de la 1.600–1.700 de hectare în anii precedenți, la aproximativ 400 de hectare în prezent. O scădere de patru ori a suprafețelor și o înjumătățire a numărului de cultivatori într-un singur sezon.
Și nici măcar aceste cifre nu sunt sigure. „Să vedem după verificările în teren dacă sunt reale suprafețele cu usturoi declarate și nu cumva sunt mai mici”, a adăugat Drăgoi un semnal că suprafața reală cultivată ar putea fi chiar sub 400 de hectare.
De ce au renunțat fermierii: anul fără sprijin
Explicația principală este una singură și are nume: 2025, anul în care ajutorul de minimis pentru usturoi nu s-a mai acordat.
„După ce anul trecut nu s-a mai acordat sprijinul financiar, mulți fermieri au renunțat să mai pună usturoi anul acesta sau cel puțin au redus drastic suprafețele. A fost o situație de incertitudine în ce privește acordarea subvenției și de aceea cultivatorii au evitat să pună usturoi pe suprafețe mari”, a explicat directorul DAJ Olt.
Este exact mecanismul prin care un program de sprijin își pierde eficiența. Fermierii nu plantează în funcție de promisiuni ei plantează în funcție de ce s-a întâmplat concret anul trecut. Iar când sprijinul promis nu vine o singură dată, încrederea se prăbușește, indiferent ce se promite pentru anul următor.
Verificările stricte, al doilea motiv al scăderii
Pe lângă incertitudinea financiară, există un al doilea factor care a redus numărul înscrierilor: anunțul unor verificări mult mai riguroase decât în trecut.
„Numărul celor înscriși în program e mai mic și pentru că am anunțat că verificările vor fi foarte stricte. Am transmis dinainte primăriilor să nu elibereze adeverințele până nu verifică efectiv să existe cultura în teren”, a precizat Ion Drăgoi.
Mesajul este dublu. Pe de o parte, descurajează declararea fictivă a suprafețelor o practică prin care unii beneficiari obțineau sprijin pentru culturi inexistente. Pe de altă parte, însă, descurajează și fermierii reali, care preferă să evite birocrația și controalele decât să rețină un sprijin incert.
Verificările încep de luni cu echipe mixte DAJ și APIA
Reprezentanții DAJ Olt vor începe de luni verificările în teren la producătorii de usturoi, pe măsură ce primesc notificări de la fermieri. Controalele vor fi efectuate de echipe mixte ale Direcției Agricole Județene și ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Verificările vizează trei elemente: identificarea suprafeței efectiv cultivate, existența culturii înainte de recoltare și stabilirea densității acesteia. Cei mai mulți cultivatori de usturoi din județ se află în localitățile Vădastra, Vădăstrița și Urzica zone cu tradiție în această cultură.
Ce prevede programul pe 2026: sprijin dublat, la 3.000 euro/ha
Paradoxul situației este că, pe hârtie, programul din 2026 este mai generos ca niciodată. Guvernul a aprobat în luna mai schema de ajutor de minimis pentru susținerea producției de usturoi, cu un buget de 60 de milioane de lei, iar sprijinul acordat cultivatorilor ajunge la 3.000 de euro pe hectar este dublu față de cei 1.500 de euro pe hectar din 2024.
Condițiile de eligibilitate: o suprafață minimă de 3.000 de metri pătrați și maximă de 6 hectare per beneficiar, plus o producție de minimum 3,5 tone la hectar. Recoltarea și valorificarea producției se realizează după verificările în teren și până cel târziu la 23 noiembrie, iar documentele justificative privind valorificarea pot fi depuse până la 24 noiembrie inclusiv.
Comparația care doare: 2024 vs. 2026
Pentru a înțelege cât de mult a pierdut cultura usturoiului în Olt, comparația cu 2024 este edificatoare. Atunci, plățile pentru cultivatorii de usturoi din județ au totalizat circa 13 milioane de lei, sprijin de 1.500 de euro pe hectar primind aproximativ 800 de fermieri, care au cultivat în total 1.776 de hectare.
În 2026, cu un sprijin dublu la hectar, sunt înscriși doar 356 de fermieri pe aproximativ 400 de hectare. Cu alte cuvinte, deși statul oferă acum de două ori mai mulți bani per hectar, interesul fermierilor a scăzut la mai puțin de jumătate. Banii mai mulți nu au putut compensa încrederea pierdută.
Lecția usturoiului din Olt
Cazul usturoiului din Olt confirmă un adevăr pe care decidenții agricoli îl ignoră adesea: predictibilitatea contează mai mult decât generozitatea. Un sprijin de 1.500 de euro acordat constant, an de an, produce mai multă stabilitate în decizia de cultură decât un sprijin de 3.000 de euro precedat de un an în care nu s-a plătit nimic.
România riscă astfel să piardă o cultură tradițională, usturoiul de Vădastra și Urzica, nu din lipsă de bani, ci din lipsă de coerență în politica de sprijin. Iar refacerea încrederii fermierilor va dura mult mai mult decât a durat distrugerea ei.