Achizițiile procesatorilor impulsionează piața domestică a grâului românesc. Jocurile Rusiei scutură prețurile din Constanța

4
Achizițiile procesatorilor impulsionează piața domestică a grâului românesc. Jocurile Rusiei scutură prețurile din Constanța

Prin intensificarea activității, piața domestică a grâului concurează deja cu cea de export din România, conform previziunilor făcute de analiștii Clubului Fermierilor Români (CF) în raportul anterior celui din data de 25 ianuarie 2021.

Cea mai recentă ediție a documentului realizat de specialiștii CF (cea de luni, 25 ianuarie a.c.) confirmă aceste estimări prin faptul că procesatorii importanți generează cerere pentru loturi de grâu, începând de la 1.000 tone, până la niveluri de 15.000 tone.

„Prețurile oferite sunt (…) competitive, între 1.070 și 1.100 lei tona (219,5 – 225,7 euro pe tonă), în regiunea de sud a României, ceea ce creează un nivel de competiție între piața internă și cea de export”, își justifică afirmațiile analiștii CF.

Pe de altă parte, în ceea ce privește prețurile pentru recoltele viitoare, fermierii români sunt ofertați de către cumpărători, în mare parte exportatori, dar și de către procesatorii din piața internă, cu prețuri în echivalent CPT de 187-190 euro pe tonă, cu o diferență negativă de 4-7 euro în cazul grâului de furaj.

Semnarea contractelor forward. Adevăr sau provocare?

Analiștii CF susțin că producătorii agricoli români au început să semneze deja contractele forward de grâu recolta 2021, cu o tendință de maxim 1-1,2 tone la hectar.

„Precauția, precum am amintit-o de fiecare dată, devine un factor important în decizia de vânzare. Fundamentul acestei precauții este unul de ordin pecuniar: preferi să vinzi în siguranță cu 3-4 euro mai puțin pe tonă sau preferi să plătești o diferență de piață în caz de default generat de vreme?”, încearcă să-i convingă pe fermierii români experții Clubului.

Există însă semne de întrebare cu privire la contractele forward. De altfel, Ionuț Lungoci, directorul executiv al Cooperativei Dobrogea Sud, recunoștea, nu demult, în cadrul unei conferințe de specialitate, că organizația sa nu a încheiat contracte forward. Și a venit și cu argumente.

„Anul acesta nu am făcut contracte forward încă, pentru că nu suntem la un nivel mulţumitor faţă de preţul cerealelor pentru recolta din 2020. Preţurile sunt influenţate de politicile Rusiei în acest moment”, a afirmat Lungoci.

Impactul parității euro-dolar și efectele sale asupra prețului grâului în portul Constanța

Analiștii CF scriu în raportul lor că, în prezent, există o cerere de materie-primă în bazinul Mării Negre, iar așteptarea ar fi una din „cheile momentului”, durata ei fiind generată de momentele în care cumpărătorii tradiționali vor căuta aprovizionarea.

„După zvonurile privind punerea în așteptare a taxei rusești, prețurile au coborât în câteva zile, de la nivelul de 249-250 euro/tonă FOB Constanța, la nivelul de 232-233 euro/tonă. În acest moment, prețul în paritatea CPT Constanța este situat la nivelul de 225-226 euro/tonă. Costul de fobbing, pentru a ajunge la valoarea în FOB, este de 5-5,5 euro/tonă. Deci un nivel în FOB de 232 euro/tonă. Paritatea euro-dolar generează un preț de 282-283 dolari americani/tonă”, explică specialiștii.

Mai mult, așteptarea despre care fac vorbire analiștii CF ar mai avea un argument. Vorbim despre un calcul de competitivitate care ar indica faptul că, în următoarele licitații pentru Egipt, originea românească are șanse foarte mari să domine.

„Grâul american HRW are o cotație indicativă de 286,5 dolari americani/tonă în paritatea USG FOB (US GULF), cu o logistică calculată de minim 26-28 dolari americani/tonă, indicația fiind de 25,75 dolari americani/tonă pentru destinația Mediterana de Vest.

România însă are o cotație logistică de 12,75-13 dolari americani/tonă, competitivă față de Rusia și Ucraina, cu minim 1-1,5 dolari americani/tonă. Ce mai poate cântări, de asemenea, este specificația de calitate care pentru HRW este 11% proteină, în timp ce grâul românesc are 12% bază”, motivează experții în raport.

Rusia își îndeamnă fermierii să vândă forward, în ciuda unei raportări nerealiste

Potrivit aceluiași raport CF care citează analiști din piață, nivelul recoltei din Rusia, în cel mai optimist scenariu, va fi situat la nivelul de 75-76 milioane de tone, nicidecum la 80 de milioane de tone, cum se vehiculează mai nou de către unii experți ruși.

Conform documentului citat, asta se întâmplă pentru a se crea piață și ofertă, concomitent cu inocularea faptului că prețul va scădea din cauza abundenței și, astfel, fermierii vor începe să vândă forward.

Apoi, mai scriu analiștii CF, ca o consecință firească a realizării faptului că recolta anului 2020 nu a avut dimensiunea raportată, statul rus instituie o taxă de export în două trepte, 25 respectiv 50 euro pe tona de grâu (concomitent cu taxarea semințelor de floarea-soarelui, a porumbului și a orzului), în încercarea de a stopa inflația asupra produselor alimentare de bază.

„Astfel, cu un potențial de export inițial de 40 milioane de tone de grâu, circa 20,7 milioane efectuate până la această oră și cu o reducere de potențial de export până în jurul valorii de 36 milioane de tone, Rusia aruncă piața grâului în sus.

„Explozia prețurilor din lipsa ofertei și-a făcut loc ca o undă seismică în toată lumea, corecția aplicându-se peste tot în lume.

„Fermierii ruși care nu au vândut marfa sunt efectiv captivi, fără opțiuni decât cele existente. Pe măsură însă ce timpul trece și ne vom apropia de recolta 2021, ei vor fi nevoiți să vândă în piață internă, la un preț mic sau la un preț mult mai mic pentru piața de export, căci nivelul taxei de 50 de euro la ei se va cuantifica.

„Nu vor putea să țină marfa pentru 2021, din simplul motiv că diferența de preț între recolta veche și cea nouă este de 35 euro pe tonă în sens negativ, iar după toate sursele, guvernul rus va menține taxa și după 30 iunie 2021, deci vor vinde cu un minus de 80 euro pe tonă.

„În susținerea celor de mai sus, statul rus încearcă să controleze prețurile. Intenția următoare este de a regulariza prețurile la cartofi, ouă, paste făinoase”, au mai explicat analiștii Clubului.

În fine, analiștii CF afirmă că fluctuația recentă de pe piața grâului românesc își are originea în mașina estică de propagandă.

Astfel, scriu cei din Clubul Fermierilor, din Rusia a apărut un zvon conform căruia Executivul de la Moscova ar urma să suspende taxa de export la grâu, din motive de ineficacitate.

„Adică, cu taxă cu tot, fermierii ruși vor dori să exporte grâul în loc să-l dirijeze către piața internă. Ilaritatea acestui zvon apare în contextul în care fermierii ruși nu vând grâul, ci încearcă, prin diverse mijloace, să elimine taxa.

Efectul fundamental al acestui zvon a fost coborârea prețurilor într-un ritm foarte abrupt. Raportându-ne la piața românească de agribusiness, prețurile au coborât de la 242 euro tonă acum 3-4 zile, la un neverosimil 224 euro/tonă, o corecție de circa 18 euro pe tonă”, au conchis pe acest subiect analiștii CF.