În ciuda problemelor cu care se confruntă fermierii, din ce în ce mai des în ultimii ani, unii comparând agricultura cu o roată care se învârte și care aduce fie perioade bune pentru afaceri, fie perioade mai puțin faste, aceștia își iubesc meseria aleasă.
De altfel, potrivit precizărilor făcute de Cristian Ţandea, proprietar al Cristian Ţandea PFA, exploatație care se ocupă de creşterea vacilor din anul 1996, membră a Cooperativei Agricole Someş Arieş, dacă ar fi s-o ia de la început în activitatea sa, tot fermier ar fi.
„Agricultura esta ca o roată, sunt ani buni şi ani mai puţini buni. Eu, dacă ar fi să o iau de la început, nu aş face altceva“, a declarat Țandea în cadrul uneia dintre edițiile recente ale emisiunii ZF Agropower.
În viziunea sa, perioadele mai puțin faste din viețile agricultorilor sunt agravate inclusiv de lipsa forței de muncă specializată. Și asta ca urmare a deficitului înregistrat pe zona pregătirii tinerilor în sectorul agrozootehnic.
„Din punctul meu de vedere, lipsa pregătirii agricultorilor, dispariţia clasei şi orei de agricultură din mediu rural, nemaiexistând şcoli şi licee agricole, a dus la faptul de a nu putea creşte tineretul, de a nu putea să pregăteşti oameni să acopere necesarul şi lipsa de agricultori tot mai puternică în România.
Din 2000-2015 am fost în străinătate şi am văzut ce se face acolo în şcoli şi cum se dezvoltă fermele de familie. (…) E greu să aduci înapoi la coada vacii pe cei care au renunţat la acest sector“, a declarat cu amărăciune în glas Țandea.
În context, fermierul a precizat pentru sursa citată că, la noi în țară, copiii trebuie încurajați să se îndrepte spre agricultură, mai ales în familiile care au o mică afacere de profil.
Mai mult, trebuie susţinută dezvoltarea fermelor de familie, cum este și exemplul Franţei, nu doar expansiunea fermelor mari.
„În România există cele mai mici şi cele mai întinse exploataţii, dar ar trebui să permită mai mult apariţia fermelor medii, de familie, ca în străinătate. Eu sunt adeptul formei asociative pentru dezvoltare. În 1998 am făcut prima asociaţie a fermierilor din Cluj, cu 17 ferme, care aveau efective de la 25 de capete până la 400 de capete de animale“, a continuat Cristian Țandea.
Nevoia de negociere pe piața laptelui
În ceea ce privește problemele înregistrate în sectorul laptelui, potrivit spuselor fermierului, producătorii de la noi din țară primesc în prezent doar 10% din preţul perceput la raft, faţă de 25% cât primeau în 1990, motiv pentru care este greu ca aceștia să-şi susţină investiţiile în dezvoltare.
„Este nevoie de o masă a negocierilor, în care să fie cei trei actori din lanţ: producătorul, procesatorul şi comerciantul”, a completat membrul cooperatist.
Tot el a adăugat că, din anul 1990 încoace, s-a înregistrat un declin în sectorul zootehnic, acest lucru fiind vizibil în cifre. De altfel, şeptelul a scăzut la aproape toate tipurile de animale, „din cauza schimbării sistemului şi a promovării negativismului despre agricultură“.
Țandea vorbește însă și de speranța unei redresări a sectorului producției de lapte. În viziunea sa, „secretul” este reprezentat de asociere.
„Dorim ca în cadrul cooperativei să procesăm o cantitate mai mare de lapte, dar şi să producem mai mult. Ca şi membrii cooperatori suntem în creştere, iar cei existenţi îşi cresc efectivele.
Avem multe ferme de familie, cu 50 de vaci, care produc între 350 şi 500 de litri de lapte. Dacă la început, acum zece ani, aveam 20 de săli de muls, acum avem 68 de săli de muls, pentru că a crescut producţia şi productivitatea din ferme“, a mai precizat fermierul.
Cristian Țandea deține o fermă ecologică de peste 300 de vaci din rasa Bălţată Românească. Din acest total, în medie, 100 sunt vaci la muls, care produc între 5.500 – 5.700 de litri de lapte pe an pe cap de vacă.
Ferma sa face parte din Cooperativa Agricolă Someş Arieş, una dintre cele mai mari din ţară, cu afaceri anuale de circa 50 de milioane de lei, care vinde 90% din lapte către marii procesatori şi 10% din lapte este prelucrat în fabrica proprie de la Ţaga.
este parte a
