Agricultura viitorului: FERMA DE GREIERI

43

Ideea pare ruptă dintr-un roman științifico-fantastic, dar creșterea greierilor ar putea deveni o opțiune de afaceri pentru fermierii viitorului.

Doi antreprenori spanioli, Gabriel Vicedo și Albert Mas, au decis să investească într-o afacere ciudată: producția de făină de greieri, considerată o formidabilă sursă de proteine. Scopul lor este să ofere „o alternativă la proteinele care există astăzi, într-un mod inovator și durabil pentru planetă”, notează publicația abc.es, citată de lantulalimentar.ro.

Cei doi susțin că această insectă prezintă un avantaj nutrițional mai bun decât alte specii de insecte. În plus, creșterea acestora necesită mai puține resurse decât în cazul animalelor și plantelor proteice: mai puțină apă, mai puține furaje și mult mai puțin spațiu. O fermă de greieri este, de asemenea, prietenoasă cu mediul, producând mult mai puține gaze cu efect de seră.

„Proteinele insectelor vor schimba alimentația viitorului” susțin antreprenorii spanioli.

Aceștia au prezentat și câteva date comparative cu sectorul creșterii bovinelor. Spre exemplu, pentru a produce un kilogram de proteină de greier, consumul de apă este de 15 litri, pe când pentru producerea unui kilogram de carne de vită, consumul de apă este dublu. De asemenea, spațiul necesar pentru o fermă de greieri nu depășește 15 mp de teren, față de cel puțin 250 mp necesari pentru o fermă de vite.

Mai mult, greierii au nevoie de numai 2 kilograme de furaje față de cele 40 de kilograme de care ar avea nevoie un vițel. Alberto Mas subliniază că „greierii se hrănesc exclusiv cu furaje sănătoase și în condiții perfecte”.

În ceea ce privește proprietățile nutriționale, Mas explică faptul că greierii au de trei ori mai mult fier decât spanacul, de 2 ori mai mult magneziu decât carnea, de 2,5 ori mai multe proteine decât carnea de vită, de 2 ori mai mult calciu decât laptele și de până la zece ori mai multă vitamina B12 decât somonul.

În lume, aproximativ 2 miliarde de oameni consumă insecte. Potrivit Programului FAO pentru Insecte Comestibile, insectele furnizează proteine ​​și nutrienți de înaltă calitate în comparație cu carnea și peștele și, în plus, conțin niveluri ridicate de acizi grași nesaturați, aminoacizi, vitamine și sunt bogate în fibre și micronutrienți. Iar toate acestea sunt ambalate în niște creaturi biodegradabile. Mai mult, insectele prezintă un risc redus de transmitere a bolilor zoonotice.

Peste 1.900 de specii de insecte comestibile sunt consumate în întreaga lume, majoritatea acestora fiind colectate direct din natură. Cele mai consumate sunt gândacii (coleopteri – 31%), omizile (lepidoptere – 18%) și albinele, viespile și furnicile (himenoptere – 14%). Urmează de lăcustele și greierii (ortoptere – 13%), cicade, fulgoromorfe, cocoșe și ploșnițe (hemiptere – 10%), termite (izoptere – 3%), libelule (odonați – 3%) ), muște (diptere – 2%) și altele (5%).

Deși consumul acestora se lovește în multe țări de un zid cultural, reproducerea insectelor și utilizarea produselor derivate reprezintă, la ora actuală, o industrie alimentară promițătoare care începe să se dezvolte încetul cu încetul și în Uniunea Europeană, mai ales că recent, Comisia Europeană a inclus viermele de făină pe lista alimentelor acceptate oficial.

Dacă pe piețele multor orașe asiatice sunt vândute în special insecte prăjite, europenii aleg produsul măcinat.

Firma din Spania produce din făina de greieri batoane și capsule utilizate de sportivi ca aport suplimentar de proteine.