Ce se întâmplă cu plata pentru terenul pârloagă – Explicațiile lui Emil Dumitru de la MADR

Declarațiile recente ale ministrului Agriculturii, Tanczos Barna, rivind efectele eco-schemei PD-28 („pârloaga”) asupra altor scheme de sprijin primesc acum un răspuns direct din interiorul ministerului, prin explicațiile oferite de secretarul de stat Emil Dumitru.

Ministrul a atras atenția că distribuția actuală a fondurilor creează dezechilibre între sectoare. „Nu sunt fericit văzând că pârloaga primește mulți bani și sectoare importante […] rămân fără subvenții”, a declarat acesta, subliniind că situația este „aproape inadmisibilă” și trebuie corectată.

Totuși, Emil Dumitru vine cu explicația tehnică a acestui fenomen: succesul neașteptat al eco-schemei PD-28 a generat o presiune bugetară majoră. Aproape 5,88 milioane de hectare au fost înscrise în schemă, mult peste estimările inițiale, ceea ce a obligat autoritățile să redistribuie fonduri din alte intervenții, conform regulamentului european.

”Pârloaga este o eco-schemă care se adresează culturilor arabile în câmp, unde inclusiv sectorul cartofului și al sfeclei de zahăr au beneficiat de această eco-schemă. În loc să rămânem sub obligația fără plată a 4% din teren lăsat neproductiv, România a fost prima țară care a ales să finanțeze această eco-schemă. S-au accesat aproape 5,88 milioane hectare, motiv pentru care am fost nevoiți să suplimentăm bani, pentru că Regulamentul 2115/2021, articolele 101 și 102, se precizează foarte clar că atunci când avem o schemă de plată subfinanțată, trebuie să facem realocări de la celelalte scheme de sprijin, cu excepția tinerilor fermieri și plății redistributive pentru tineri”, a explicat Emil Dumitru, la AGRO TV, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.

De altfel, cei doi oficiali s-au întâlnit în cursul zilei de ieri și au discutat această problemă. În acest context, mesajul lui Emil Dumitru este unul de limitare a așteptărilor: România „nu poate face altceva decât ceea ce îi permite legislația europeană”, orice abatere riscând corecții financiare severe în urma unui audit.

”Legat de sfecla de zahăr, am avut o discuție în cursul zilei de astăzi, cu domnul ministru interimar Tanczos Barna, în care i-am spus că sprijinul cuplat la sfecla de zahăr este mai mare cu 2 euro față de anul precedent, deci nu este mai mic sprijinul. La cartof, avem un proiect de act normativ care vine cu o plată suplimentară de la bugetul de stat, pe un ajutor de minimis prin care să se încurajeze cultivarea cartofului în România. Noi nu putem să facem altceva decât ceea ce ne spune Uniunea Europeană. Suntem într-un cadru în care, dacă am face altceva, la o eventuală misiune de audit, vom da banii înapoi”, a mai subliniat secretarul de stat MADR.

Related Articles