Crescătorii de vaci, în conflict cu Ministerul Agriculturii după Ordinul privind SCZ

4
Crescătorii de vaci, în conflict cu Ministerul Agriculturii după Ordinul privind SCZ

Crescătorii de vaci sunt foc și pară pe ministrul agriculturii, după Ordinul care reglementează condițiile de acordare a Sprijinului Cuplat Zootehnic (SCZ). După ce în urmă cu câteva zile, Adrian Oros s-a întâlnit cu liderii asociațiilor din sectorul bovin și a stabilit să elimine pragul de 250 de vaci, acesta s-a răzgândit și a păstrat pragul în Ordinul publicat în dezbatere publică. Decizia i-a luat pe neașteptate pe fermieri, iar mulți dintre aceștia și-au exprimat nemulțumirile în emisiunea ”Agricultura la Raport”.

”Ceva s-a întâmplat. Nu este posibil ca în 48 de ore de la o înțelegere cu federația Pro Agro, Aberdeen Angus, Holstein RO, Federația Națională a Crescătorilor de Bovine, ACVBR-Sim, ACBCR, LAPAR să iei o decizie total contrară înțelegerii. Este ceva de neînțeles și atunci putem să devenim suspicioși că s-a întâmplat ceva, mai ales când apar diverși oameni politici în această perioadă și înfierează măsura propusă și acceptată de noi cu MADR, pe niște elemente de dezinformare”, a precizat fermierul Nicușor Șerban pentru AGRO TV.

Crescătorul de vaci Holstein a explicat că eliminarea pragului de 250 de capete ar avea un impact financiar infim asupra micilor crescători de vaci, așa că argumentele oficialilor în acest sens nu se justifică.

”Foarte clar, domnul europarlamentar Daniel Buda a ieșit cu niște lucruri, iar eu aș vrea, elegant, să spun părerea noastră. Dumnealui spune că eliminarea pragului de 250 de capete la SCZ ar însemna să afectăm grav și iremediabil existența fermelor mici și mijlocii. Păi pierderea de sprijin la o fermă de 10 capete este de 150 de euro, atât. Animalele care ar intra în plus pe această schemă, prin eliminarea pragului, sunt undeva la sub 15.000 de vaci. Aceste 15.000 de vaci ar duce la o scădere a SCZ cu 150 de euro la ferma cu 10 vaci și 5000 de euro la ferma cu 250 de vaci. Păi dacă cu aceste sume afectăm grav și iremediabil existența fermelor mici și mijlocii, cred că avem o problemă”, a explicat Nicușor Șerban.

În completare, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru, a precizat că o majoritate covârșitoare a crescătorilor de vaci au între 5 și 10 capete, iar aceștia oricum nu primesc SCZ: ”Exploatații în România cu între 5 și 10 capete de vaci sunt 24.125. Acestea reprezintă undeva la 96% din totalul efectivului de vaci. Deci acei fermieri mici la care se referă domnul europarlamentar Buda nu sunt afectați.”

Fermierii vin și cu un exemplu din vecinătatea României – în Ungaria, nu există nicio limită superioară de capete de vaci pentru acordarea sprijinului cuplat zootehnic.

”În aceeași intervenție se spune că această viziune de plafonare la 250 de capete este abordarea la nivelul Uniunii Europene, iar noi trebuie să ne aliniem clar acestor obiectiv. Ok, dar această viziune și abordare nu este la fel în toată Uniunea Europeană? De ce în țara vecină, Ungaria, SCZ-ul nu are o limită superioară?

Vorbim de sprijin cuplat de producție. Păi unde este cuplarea de producție, dacă de la fișa inițială unde exista o limită de 4000 litri/cap de vacă, am ajuns la fișa actuală unde nu mai există această limită? Acum ia toată lumea, chiar dacă nu produce. Orice modificare care se face duce spre cel care nu muncește, nu produce; SCZ-ul se dă pe niște documente, niște hârtii pe care le eliberează asociațiile și ANZ-ul. N-are nicio treabă cu producția”, a mai arătat Nicușor Șerban.

Prezent cu o seară înainte în cadrul aceleiași emisiuni la AGRO TV, ministrul agriculturii, Adrian Oros, a explicat raționamentul din spatele deciziei de a reveni la plafonul de 250 de vaci pentru SCZ.

”Am revenit la 250 de capete pentru că am avut niște fundamentări făcute și de alte asociații. Unii spun că decizia semnării unui document comun nu a fost luată cu consultarea membrilor respectivelor asociații, ei au contestat, au venit și alte memorii către Minister și am revenit la acel plafon. Politica Agricolă Comună are, pe lângă obiectivul economic, și un obiectiv social, de consolidare a fermelor medii. (…) Dacă nu era acea plafonare, sprijinul per cap de animal scădea foarte mult și defavoriza crescătorii medii”, a explicat Adrian Oros.