Cu 47% mai mulți bani europeni pentru agricultură după 2028. Ce înseamnă asta pentru fermierii din România

Parlamentul European vrea cu 47% mai mulți bani pentru agricultură după 2028 adică 385 miliarde euro față de propunerea inițială a Comisiei.

Pe 15 aprilie 2026, un euro-deputat român a obținut la Bruxelles una dintre cele mai importante victorii pentru agricultura europeană din ultimii ani. Comisia pentru Bugete a Parlamentului European a aprobat cu largă majoritate raportul coordonat de euro-deputatul Siegfried Mureșan, document care stabilește poziția legislativului european pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2028–2034.

Miza: o creștere totală de 47% a fondurilor pentru agricultură, până la suma totală de 385 de miliarde de euro. Dacă această poziție va supraviețui negocierilor cu Comisia Europeană și Consiliul, fermierii europeni, inclusiv cei români, vor intra în perioada 2028–2034 cu resurse substanțial mai mari decât în exercițiul financiar actual.

Un vot final în plenul Parlamentului European este programat pe 29 aprilie, adică marți.

De ce a fost necesar un raport corectiv

Ca să înțelegi de ce +47% este o veste atât de importantă, trebuie să știi ce propusese inițial Comisia Europeană  și de ce propunerea a fost primită cu ostilitate de fermieri și de statele membre.

În propunerea sa de buget multianual pentru 2028–2034, prezentată în iulie 2025, Comisia Europeană a propus includerea fondurilor de coeziune și agricultură într-un plan național unic pentru fiecare stat membru, cu o alocare de 300 de miliarde de euro pentru veniturile agricultorilor, față de 387 de miliarde de euro în bugetul actual.

Traducerea practică: mai puțini bani pentru agricultură față de PAC-ul actual, comasați cu fondurile de coeziune într-un singur plan național, ceea ce ar fi pus fermierii în competiție cu regiunile și orașele pentru aceleași resurse. Siegfried Mureșan a avertizat că PE va respinge orice buget care nu garantează protejarea alocărilor dedicate PAC sau în care fermierii trebuie să concureze cu regiunile pentru aceleași fonduri europene.

Parlamentul European a respins propunerea de comasare, insistând ca cele două sectoare, agricultura și coeziunea economică, să rămână separate, pentru claritate în accesarea fondurilor, predictibilitate pentru fermieri și garanția că banii nu vor fi direcționați din agricultură spre alte sectoare.

Ce conține raportul Mureșan: cifrele concrete

Documentul prevede o majorare de 47% pentru agricultură și introduce finanțare dedicată pentru politica de coeziune, element absent din forma inițială a Comisiei. Per ansamblu, raportul propune un buget total cu 10% mai mare față de cel propus de Comisie, ajungând la 1,79 trilioane de euro.

Creșterea de 47% include sumele obținute deja în negocierile preliminare din toamna anului trecut, fondurile propuse în contextul acordului UE–Mercosur, precum și majorarea generală de 10% propusă pentru întregul buget.

Un element important privind finanțarea: pentru a extinde bugetul fără presiune suplimentară pe contribuțiile naționale, Mureșan propune adoptarea unui nou pachet de resurse proprii, care să includă o taxă pe tranzacțiile digitale ale marilor companii. Cu alte cuvinte, giganții tech ar urma să contribuie la finanțarea agriculturii europene.

Eurodeputatul susține revenirea la formatul cu doi piloni pentru PAC adică plăți directe și dezvoltare rurală, nu doar plăți directe cum prevedea Comisia. Aceasta este o victorie importantă pentru România, care beneficiază masiv din Pilonul 2 al PAC, fondurile pentru dezvoltare rurală, infrastructură agricolă și proiecte AFIR.

Cum diferă față de PAC-ul actual și ce se schimbă pentru fermieri

PAC-ul în vigoare astăzi pentru perioada 2021–2027, alocă României aproximativ 10,4 miliarde de euro pe 7 ani, distribuiți între plăți directe (Pilonul 1) și dezvoltare rurală (Pilonul 2). Subvențiile directe pe hectar pentru România sunt printre cele mai mici din UE, consecința unui mecanism de convergență care nu s-a finalizat complet.

Principalele diferențe față de PAC-ul actual, în versiunea propusă de Mureșan:

1. Buget mai mare cu 47% față de propunerea inițială a Comisiei creștere de la 300 la 385 de miliarde de euro pentru agricultură la nivel european. Dacă România va menține o cotă proporțională, alocarea națională ar putea depăși 14–15 miliarde de euro pe 7 ani.
2. Separarea PAC de fondurile de coeziune deci fermierii nu mai concurează cu regiunile și orașele pentru aceleași resurse. Fiecare domeniu are alocarea sa distinctă.
3. Revenirea la cei doi piloni cu plăți directe și dezvoltare rurală în structuri separate, față de planul național unic propus de Comisie, în care totul ar fi fost amestecat.
4. Convergența plăților directe, în raportul Mureșan se insistă pe continuarea procesului de egalizare a subvențiilor pe hectar între statele membre. România, cu unul dintre cele mai mici niveluri de plăți directe din UE, are interes direct în această prevedere.
5. Rolul mai mare al regiunilor tradus ăn faptul că autoritățile locale și regionale vor fi implicate în toate etapele planificării și implementării fondurilor europene, nu doar statul central.

Ce înseamnă concret pentru fermierii români

Siegfried Mureșan explică: „Nu dorim să slăbim prioritățile tradiționale, precum agricultura și coeziunea. Prin aceste două politici sunt alocate majoritatea fondurilor europene care sprijină România și trebuie să rămână separate, pentru a asigura claritate și predictibilitate pentru beneficiari.”

Pentru fermierii români, miza este dublă. Pe de o parte, un buget PAC mai mare înseamnă subvenții pe hectar mai consistente, esențiale pentru competitivitatea față de fermierii din vestul Europei care beneficiază de sprijin superior. Pe de altă parte, menținerea Pilonului 2 separat înseamnă că fondurile pentru investiții în ferme, irigații, procesare și dezvoltare rurală nu vor fi sacrificate pentru a finanța alte priorități.

România a respins în repetate rânduri propunerea inițială a Comisiei, poziția Ministerului Agriculturii fiind că PAC trebuie să rămână distinctă și gestionată exclusiv de miniștrii agriculturii în Consiliu, fără amestecul altor politici europene, iar dezvoltarea rurală trebuie să beneficieze de finanțare separată, independentă de fondurile de coeziune.

Ce urmează: calendarul negocierilor

Raportul Mureșan va fi supus votului final în plenul PE pe 29 aprilie 2026. Odată adoptat, va deveni mandatul oficial pentru negocierile conduse de Siegfried Mureșan cu Comisia Europeană și Consiliul privind adoptarea viitorului Buget Multianual 2028–2034.

Negocierile dintre Parlament, Comisie, Consiliu vor fi lungi și dificile. Decizia finală va fi luată după negocierile șefilor de stat și de guvern în Consiliul European, iar forma finală a bugetului multianual este așteptată să fie gata la începutul anului 2027.

Fermierii români nu vor simți efectele noului buget PAC mai devreme de 1 ianuarie 2028, data la care noul exercițiu financiar european intră în vigoare. Dar bătălia pentru el se câștigă sau se pierde acum, la Bruxelles, la masa de negociere unde un euro-deputat român joacă rolul principal.