Iarna se dă greu dusă, iar imaginile spectaculoase din Munții Buzăului o dovedesc. În ciuda frumuseții peisajelor ”zugrăvite” de ninsoarea căzută în ultimele zile, iarna târzie amână plantările programate de silvicultori pentru această primăvară.
Cum materialul săditor era pregătit, silvicultorii au fost nevoiți să găsească soluții pentru a păstra puieții în cele mai bune condiții. Așa au construit mai mulți ”ghețari” unde puieții pot fi ținuți până când vremea va permite plantarea lor.
Silvicultorii de Ocolul Silvic Gura Teghii au arătat cum se construiesc „ghețarii” din Munții Buzăului și cum sunt păstrați puieții.
”În zonele montane, unde zăpada se menține mai mult timp, silvicultorii Romsilva construiesc niște locuri speciale, ”ghețării”, în care sunt păstrați puieții forestieri până vor fi plantați, când condițiile o vor permite. Dacă ar fi păstrați în condiții normale, puieții forestieri ar intra în vegetație, iar șansele de reușită a lucrării de împădurire ar fi minime. Așadar, puieții sunt ținuți la rece câteva săptămâni, pentru a preveni intrarea acestora în vegetație”, au explicat, pe Facebookre, prezentanții Ocolul Silvic Gura Teghii.
Silvicultorii de la Gura Teghii au explicat că este vorba despre „frigdere naturale” la care se muncește serios astfel încât puieții să reziste cât va fi nevoie până la plantare.
”Aceste ”frigidere” naturale constau dintr-un strat gros de zăpadă bătătorită, de circa 80 centimetri, peste care se așterne un strat de circa 20 centimetri de rumeguș și sunt amplasate în locuri umbroase”, au explicat silvicultorii.
Ocolul Silvic Gura Teghii este unul din cele 7 ocoale ale Direcției Silvice Buzău și direcția administrează 84.880 hectare păduri, din care 66.727 hectare păduri de stat.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va planta circa 20 milioane de puieți forestieri în campania de împăduriri de primăvară, în cursul căreia vor fi regenerate 9.130 hectare fond forestier, din care 6.015 prin regenerări naturale și 3.115 hectare prin regenerări artificiale, adică lucrări de împăduriri.
Credit foto: inginer Roman Ana-Maria
este parte a
