Potrivit unui nou studiu publicat marți, 26 ianuarie 2021, de Executivul de la Bruxelles, abordarea blocului comunitar european de limitare a volumului importurilor UE cu taxe vamale mai mici (prin intermediul contingentelor tarifare) este cea mai bună abordare în vederea protejării anumitor sectoare agroalimentare vulnerabile proprii.
De asemenea, studiul citat relevă că acordurile comerciale vor conduce la o creștere substanțială a exporturilor UE de produse agroalimentare, creșteri mai limitate ale importurilor, ceea ce va crea în ansamblu o balanță comercială pozitivă.
Studiul realizat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei (JRC) vizează efectele cumulative a 12 acorduri comerciale asupra sectorului agroalimentar până în 2030, reprezentând o actualizare a unui studiu din 2016.
Cercetarea reprezintă un exercițiu teoretic de modelare și include rezultatele schimburilor comerciale pentru sectorul agricol în ansamblu și impacturile sectoriale asupra comerțului, prețurilor de producție şi volumelor producției.
„UE a susținut întotdeauna un comerț deschis și echitabil, ceea ce a adus beneficii enorme economiei noastre, inclusiv producătorilor agricoli. Acest studiu arată că am reușit să găsim echilibrul corect între oferirea mai multor oportunități de export agricultorilor din UE, protejându-i în același timp de potențialele efecte dăunătoare ale creșterii importurilor.
Sprijinirea sectorului agroalimentar al UE va continua să fie un element-cheie al politicii comerciale a UE, fie că este vorba de deschiderea pieței, de protejarea produselor alimentare tradiționale ale UE sau de oferirea unei protecții împotriva dumpingului sau a altor forme de comerț inechitabil”, a declarat vicepreședintele executiv responsabil cu comerțul, Valdis Dombrovskis.
„Rezultate mai favorabile decât în 2016”
La rândul său, comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a precizat că succesul comerţului cu produse agricole al UE reflectă competitivitatea sectorului agroalimentar european.
„Reformele politicii agricole comune au contribuit în mare măsură la acest lucru, fiind susținute de o reputație globală a produselor UE ca fiind sigure, nutritive, de înaltă calitate și obținute în mod durabil.
Acest studiu, care oferă rezultate mai favorabile decât în 2016, confirmă faptul că agenda noastră ambițioasă în domeniul comerțului ajută agricultorii și producătorii de alimente din UE să profite pe deplin de oportunitățile din străinătate, asigurând, în același timp, menținerea unor garanții suficiente pentru sectoarele cele mai sensibile”, a menționat șeful Agriculturii europene.
Cercetarea vizează acordurile de liber schimb (ALS) recent încheiate sau puse în aplicare de UE, precum și acordurile comerciale prevăzute pe agenda UE. Aceasta include două scenarii, și anume un scenariu „ambițios” (liberalizarea totală a 98,5% din totalitatea produselor și o reducere tarifară parțială de 50% pentru restul produselor) și un scenariu mai „conservator” (liberalizarea totală a 97% din totalitatea produselor și o reducere tarifară de 25% pentru celelalte).
Mai mult, incluse în scenarii, cele cinci acorduri de liber schimb încheiate sunt modelate pe baza rezultatului negociat. Rezultatele ambelor scenarii sunt comparate cu un scenariu de referință („business as usual”) din anul 2030.
Efectele asupra mediului și climei, inclusiv inițiativele legate de Pactul verde, nu intră în domeniul de aplicare al studiului citat. Evaluările impactului asupra dezvoltării durabile elaborate în sprijinul negocierilor comerciale furnizează deja Executivului european o analiză mai aprofundată a potențialelor efecte economice, sociale, asupra drepturilor omului și asupra mediului.
Pe parcursul întregului studiu, concluziile se referă la anul 2030, pe baza diferitelor scenarii elaborate în raport cu scenariul de referință („business as usual”).
Impact pozitiv asupra balanței comerciale a UE
În ambele scenarii incluse în studiu, rezultatele arată un impact pozitiv asupra balanței comerciale a UE în ceea ce privește comerțul agroalimentar până în 2030. În timp ce partenerii comerciali ai UE obțin acces pe piața UE, exporturile UE cresc, de asemenea, într-o manieră semnificativă.
Exporturile de produse agroalimentare ale UE către cei 12 parteneri din cadrul ALS-urilor urmează să crească cu 25% (în scenariul conservator) şi cu 29% (în scenariul ambiţios), în timp ce importurile cresc cu 10% (în scenariul conservator) şi cu 13% (în scenariul ambiţios), ambele cazuri fiind în comparaţie cu scenariul de referinţă.
Această majorare corespunde unei creşteri a totalului exporturilor agroalimentare ale UE cu 4,7 miliarde de euro (în scenariul conservator) şi cu 5,5 miliarde de euro (în scenariul ambiţios), precum şi unei creşteri a totalului importurilor de produse agroalimentare cu 3,7 miliarde de euro (în scenariul conservator) şi cu 4,7 miliarde de euro (în scenariul ambiţios).
Studiul confirmă faptul că sectorul agricol al UE poate beneficia de pe urma agendei comerciale a UE. O comparaţie între studiul din 2016 şi cel din 2021 privind impactul cumulativ arată eficacitatea contingentelor tarifare în ceea ce priveşte atenuarea impactului asupra sectoarelor noastre sensibile, cum ar fi sectorul cărnii de vită, al orezului sau al zahărului.
De altfel, studiul din 2016 a servit deja ca bază pentru strategia adoptată în ceea ce priveşte Mercosur, iar această actualizare poate servi ca bază de date concrete pentru sublinierea importanţei contingentelor tarifare în cadrul negocierilor comerciale în curs.
Mai mult, o viitoare politică agricolă comună ambiţioasă, care să sprijine inovarea, durabilitatea şi competitivitatea sectorului agricol al UE, poate contribui, de asemenea, la reducerea la minimum a oricăror rezultate negative ale negocierilor comerciale, consolidând, în acelaşi timp, rezultatele pozitive.
Sursă foto: Pixabay (caracter ilustrativ)
este parte a
