Curtea de Conturi, deficiențe la MADR!

12

Un audit realizat de Curtea de Conturi a României la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a scos la iveală o serie de deficiențe cu privire la instituirea măsurilor necesare pentru prevenirea și combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultură.

În urma auditului cu tema „Prevenirea și combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultura românească”, realizat în perioada februarie 2022-martie 2023, pentru intervalul 2000-2021. Curtea de Conturi a constatat că MADR nu a implementat, în ultimii 20 de ani, „Strategia națională pentru combaterea deșertificării, degradării terenurilor” și nici nu a elaborat și implementat o strategie națională care să cuprindă întregul sistem de amenajări de irigații, desecare-drenaj și combaterea eroziunii solului, în scopul prevenirii și înlăturării acțiunii factorilor de risc: secetă, eroziunea solului, exces de apă, inundații.

„MADR este responsabil cu politicile din domeniul agriculturii, având un rol cheie în politicile și măsurile specifice sectorului, precum și în cele asociate schimbărilor climatice, iar absența unei strategii unitare afectează coerența politicilor și a măsurilor în domeniu. (…) În ultimii 20 de ani, Strategia națională pentru combaterea deșertificării, degradării terenurilor a fost implementată într-o măsură redusă, cauzată în principal de neaprobarea Programului de punere în aplicare a Strategiei, a lipsei instrumentelor de implementare, a slabei capacități de cooperare intersectorială, cât și a neconcordanțelor dintre programele propuse cu planurile comunităților locale. Este de remarcat faptul că, de la ratificarea Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării (1998) și până în anul 2021, când a intrat în vigoare Legea nr. 246/2020 (legea solului), la nivel național nu a existat un cadru legal integrat privind utilizarea, conservarea și protecția solului și, implicit, al terenurilor agricole. În domeniul îmbunătățirilor funciare, MADR nu a elaborat și implementat o strategie națională care să cuprindă întregul sistem de amenajări de irigații, desecare-drenaj și combaterea eroziunii solului, în scopul prevenirii și înlăturării acțiunii factorilor de risc: secetă, eroziunea solului, exces de apă, inundații. Cu toate că efortul financiar al statului pentru asigurarea apei pentru irigații a crescut semnificativ începând cu anul 2017, în urma acordării unor facilități financiare beneficiarilor, MADR nu a evaluat impactul măsurilor de sprijin și, în consecință, nu se cunoaște dacă acest efort se reflectă în creșterea producției agricole. Suprafața irigată rămâne redusă, reprezentând în anul 2021 doar 12,44% din totalul suprafeței amenajate pentru irigații și 35,23% din totalul suprafeței funcționale”, se arată în raportul dat publicității, joi, de Curtea de Conturi.

De asemenea, auditul a scos la iveală că nici în sectorul de cercetare agricolă MADR nu a implementat o viziune strategică prin care să stabilească responsabilitățile, prioritățile și temele de cercetare pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea agriculturii la acestea.

„La nivelul ministerului, aspectele privind schimbările climatice nu sunt gestionate în mod integrat și coordonat de către o structură de specialitate. Nu există un inventar centralizat al terenurilor degradate și nici un program pentru împădurirea acestora, cu toate că era o obligație impusă de lege. Având în vedere gradul redus de împădurire din perioada 2010-2022 (numai 1021 ha. de terenuri degradate împădurite și preluate în fondul forestier național, până în anul 2015, după care nu au mai fost efectuate lucrări), auditorii au exprimat rezerve rezonabile cu privire la realizarea, până în anul 2035, a țintei prevăzute în Codul silvic, de «împădurire a unor terenuri cu altă destinație decât cea silvică, în suprafață de 2 milioane ha»”, se mai arată în raport.

Pentru eliminarea deficiențelor, diminuarea riscurilor și a punctelor slabe constatate, echipa de audit de la Curtea de Conturi a formulat o serie de recomandări, printre care:

– consolidarea capacității instituționale a MADR pentru gestionarea integrată și coordonată a activităților specifice privind prevenirea și combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultură, elaborarea procedurilor operaționale și a regulamentelor, procedurilor și instrucțiunilor proprii pentru tipurile de risc pentru care MADR are calitatea de autoritate cu rol principal și secundar;

– efectuarea demersurilor necesare pentru elaborarea unei strategii unitare de reducere a efectelor secetei, prevenirea și combaterea degradării și deșertificării terenurilor agricole, clarificarea și armonizarea legislației și regulamentelor în domeniu;

– integrarea programelor de reabilitare și modernizare a infrastructurii de irigații, a sistemelor de desecare/drenaj și de combatere a eroziunii solului, într-o strategie națională care să reflecte viziunea Guvernului în ceea ce privește eficientizarea, modernizarea și/sau extinderea infrastructurii de îmbunătățiri funciare, în scopul adaptării agriculturii la schimbările climatice și reducerii efectelor acestora asupra producției agricole;

– inventarierea terenurilor agricole degradate și elaborarea unor programe/planuri de acțiune corespunzătoare pentru restaurarea, prevenirea, reducerea riscurilor și combaterea degradării terenurilor destinate agriculturii;

– actualizarea proiectului de Strategie pentru cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul agroalimentar pe termen mediu și lung; orientarea cercetării spre adaptarea agriculturii la efectele negative ale schimbărilor climatice în domeniile prioritare pentru sectorul agricol;

– simplificarea regulilor și procedurilor/cerințelor de accesare a măsurilor implementate prin PAC 2021-2027 evaluate ca având impact în prevenirea și diminuarea efectelor schimbărilor climatice.

În același timp, în ceea ce privește impactul auditului în activitatea MADR, Curtea de Conturi reține că Ministerul a demarat mai multe acțiuni, printre care: planificarea actualizării cadrului legislativ național în concordanță cu cel european în ceea ce privește sănătatea solului; realizarea unei analize privind adaptarea la schimbările climatice a întregului sector al îmbunătățirilor funciare; extinderea infrastructurii principale de irigații supusă reabilitării (de la 89 amenajări la 156); redactarea ”Ghidului privind elaborarea și implementarea planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare în domeniul agricol și de dezvoltare rurală al MADR”. 

Având în vedere deficiențele, vulnerabilitățile și punctele slabe identificate de echipa de audit, în „Concluzia generală” a raportului, Curtea de Conturi reține următoarele: „În urma auditului efectuat a rezultat că entitatea auditată și-a asumat și îndeplinit parțial obiectivele, atribuțiile și responsabilitățile stabilite legal în domeniul auditate, nu întotdeauna în condiții de performanță. Au fost întreprinse anumite acțiuni și măsuri pentru prevenirea și/sau diminuarea efectelor produse de schimbările climatice asupra agriculturii, însă performanța activității a fost afectată de unele deficiențe, vulnerabilități și puncte slabe. Pentru eliminarea deficiențelor și diminuarea riscurilor și punctelor slabe identificate de audit, au fost emise recomandări, prezentate punctual la obiectivele specifice analizate. Aspectele consemnate în proiectul raportului de audit al performanței au fost conciliate cu reprezentanții MADR, iar după conciliere nu au rămas puncte de vedere divergente”.