Evaluările privind magnitudinea și impactul tăierilor ilegale în România trebuie fundamentate științific

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn a trimis o scrisoare deschisă dlui. Tánczos Barna, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin care solicită o fundamentare științifică a evaluărilor privind amploarea și impactul tăierilor ilegale din România. 

Începând din anul 2019, de când au fost făcute publice rezultatele Inventarului Forestier Național (IFN), mai multe organizații de presă și din societatea civilă au preluat în mod necritic cifre din referitoare la disparițiile de masă lemnoasă din păduri și le-au asimilat tăierilor ilegale. Rezultatul a fost „evaluarea” acestora la un volum mediu de 20 de milioane de metri cubi anual. Atenția exclusivă și exacerbarea fenomenului tăierilor ilegale au deformat percepția publică despre rolul și funcțiile pădurii.

În ciuda faptului că cifrele respective nu au fost niciodată explicate științific, evaluarea aceasta eronată a ajuns până în prezent să constituie o referință în draftul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care urmează să fie adoptat de Guvernul României și chiar în Raportul de țară privind România al Comisiei Europene (2020).

Mai mult, pornind de la volumul de 20 de milioane m3, documentele mai sus menționate estimează valoarea pierderilor cauzate României la 6 miliarde de Euro pe an. 

Estimările tăierilor ilegale sunt eronate, lipsite de fundamentare științifică

Estimarea tăierilor ilegale la un volum mediu anual de 20 de milioane de m3 pornește de la diferența dintre „volumul dispărut” măsurat de Inventarul Forestier Național (IFN) și volumul comercial exploatat pe care îl măsoară Institutul Național de Statistică (INS).  

Mai exact, volumul a fost calculat ca diferența dintre volumul total dispărut, de 38 de milioane m3 anual, dat de IFN, și volumul exploatat, de aproximativ 18 milioane m3 pe an, dat de INS.

Or, diferențele între volumele “total drain” date de inventare naționale și “commercial wood” se regăsesc în toate țările europene, fără ca acest volum să fie asimilat tăierilor ilegale. Acesta este un lucru bine-cunoscut.

Această diferență trebuie înțeleasă în contextul diferențelor conceptuale și metodologice dintre măsurătorile IFN și statisticile INS. Argumentația este expusă pe larg în scrisoarea deschisă trimisă dlui Ministru, dar putem menționa, pe scurt:

• Datele IFN se referă la întregul volum suprateran al arborilor recoltați, în timp ce datele INS se referă la volumul comercial (fără vârf, crengi, cioată). Diferențele de metode de evaluare conduc la diferențe de volum de până la 20% între cele două. Raportat la totalul recoltei/lemnului dispărut, diferența de metodă poate explica o diferență de 5-7 milioane m3.
• Datele IFN includ lemnul mort și descompus între cele ciclurile succesive ale inventarului, volum de lemn mort evaluat de literatura științifică la 1 m3/an/ha. Extrapolând acest lemn mort la suprafața fondului forestier, ajungem la un potențial volum de 7 milioane de m3 lemn mort, regăsit „in situ” într-o proporție foarte mică, dar inclus în volumul dispărut.
• Din vegetația din afara fondului forestier (aproximativ 500.000 ha) și de pe suprafețele de pădure ale proprietarilor cu proprietăți mici persoane fizice sunt recoltate pe bază de APV-uri volume foarte mici, așadar nu sunt prinse în INS. Avem o nouă diferență între datele IFN și datele INS, de minim 3-4 milioane m3.
• Chiar dacă am accepta un volum total de 20 de milioane de m3 tăiați ilegal anual, evaluarea pagubelor la 6 miliarde de Euro anual este mult disproporționată. Dată fiind valoarea medie a masei lemnoase pe picior de cca 35 de Euro/m3, o pierdere directă ar putea fi calculată la cca. 700 de milioane de Euro pe an – mult mai puțin decât cifra de 6 milioane de Euro/an, avansată în Raportul de țară al CE și preluată necritic în PNRR.

Pentru a putea combate fenomenul tăierilor ilegale, trebuie să îl măsurăm cu precizie și fundamentare științifică

Concluzia este simplă: în continuare nu avem o măsură exactă și fundamentată științific a magnitudinii fenomenului tăierilor ilegale și a impactului acestora asupra României în ansamblul ei.

Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, a declarat: „Estimările care s-au vehiculat până acum, privind volumul tăierilor ilegale și pagubele produse de către acestea, nu dau o imagine clară a ceea ce se întâmplă în realitate. Alături de mulți alții din sectorul lemnului, membrii AIL – Prolemn se poziționează ferm împotriva acestui fenomen, care ne afectează pe toți. Dar până ce nu îl înțelegem la adevărata sa dimensiune riscăm să risipim resurse importante pe control și prevenție și să blocăm dezvoltarea și susținerea administrării durabile a pădurilor și unei industrii a lemnului sustenabile.” 

În analizele derulate cu ocazia Forumului Pădurilor, Industrie Lemnului și Economiei Verzi desfășurat în 2019, concluzia unanimă a fost că datele IFN privind volumul de lemn „dispărut” trebuie explicitate. O asimilare a diferenței între datele IFN și datele INS ca tăieri ilegale este eronată. Concluziile Forumului Pădurilor, Industriei lemnului și Economiei Verzi (2019) pot fi consultate aici. 

Solicităm Guvernului României să inițieze o dezbatere științifică de anvergură pentru a determina într-un mod corect și fundamentat amploarea tăierilor ilegale și efectele acestora asupra mediului, economiei și societății românești.

Până atunci, Statul român trebuie să elimine aceste cifre din documente strategice de importanță capitală, precum PNRR, și să solicite clarificări Comisiei Europene privind modul de fundamentare al acestor evaluări.