Comisia Europeană acordă 80 de milioane de euro româniilor care vor să deschidă ferme piscicole, ori să extindă pescăriile pe cele pe care le au deja. Din suma totală, 20 de milioane de euro vor putea fi accesate de cei care şi procesează peştele.
Afacerea este profitabilă, iar producția crește de la un an la altul. Autoritățile speră să nu mai depindem de import, măcar pentru crap și păstrăv. În acest moment România produce anual, în ferme piscicole, 30.000 de tone de peşte de apă dulce, în principal păstrăv şi crap. Pentru a acoperi consumul, importam 4.000 de tone anual de păstrăv și crap. Separat, mai importam alte 100.0000 de tone, dar aici intră peştele pe care nu îl putem produce la noi în ţară, cum ar fi macroul, somonul sau fructele de mare, potrivit Ministerului Agriculturii.
În România, în ferme piscicole, se produce 23% din necesarul de pește pentru consum, în condiţiile în care românii mănâncă 130.000 de tone de peste anual. Cel mai importat peşte este macroul.
Ministerul Agriculturii şi-a propus ca până în 2027 să nu mai depindem de import pentru peştele pe care putem să îl producem şi noi. ”Viitorul program va fi mult mai atractiv pentru că va fi 60 cu 40% cofinanţare, vom păstra în continuare sprijinul pentru fermieri, în sensul în care ei pot veni cu garanţii în natură, prin bunurile imobile pe care le au. Aşadar, 60 cu 40% şi garanţiile pe care le pot aduce, fără să trebuiască să facă credit la bancă”, a declarat Gheorghe Ștefan, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
O păstrăvărie de pe Valea Sebeșului este cunoscută în toată zona pentru calitatea peştelui. Acum 15 ani, Dumitru Bârsan a construit, cu banii lui, primul bazin. Între timp, a ajuns la opt bazine şi un restaurant cu terasă. Practic, tot ce a agonisit de-a lungul vremii a reinvestit în afacerea sa cu pește.
În toată ţara sunt 1.150 de ferme piscicole, iar alte 20 sunt în curs de acreditare.
este parte a
