Ieșirea României din Uniunea Europeană – Ce câștigăm, ce pierdem, cine face jocurile

9

Nemulțumirea fermierilor față de rezultatele negocierilor cu Bruxelles-ul, dezamăgirea cauzată de lipsa măsurilor de protecție socială, precum și apropierea unui an electoral încărcat, par a fi principalele cauze ale înmulțirii vocilor care sugerează sau solicită imperativ ieșirea României din Uniunea Europeană, ROEXIT, cum s-ar zice.

Ce avantaje ar obține România prin ieșirea din UE
 
În general, majoritatea experților în domeniu consideră că beneficiile aduse de apartenența la Uniunea Europeană sunt mult mai mari decât eventualele avantaje ale ieșirii. Cu toate acestea, în ceea ce privește posibilele avantaje ale ieșirii din UE, există câteva argumente care sunt adesea aduse în discuție:
  1. Controlul asupra legilor și regulamentelor: Prin ieșirea din UE, România ar avea un control mai mare asupra propriilor legi și regulamente, fără a fi nevoită să respecte norme și directivele impuse de Bruxelles. Acest lucru ar putea oferi o mai mare flexibilitate în deciziile economice și politice ale țării.

  2. Reducerea costurilor de apartenență: România ar economisi banii pe care îi contribuie anual la bugetul UE și ar putea aloca aceste fonduri altor proiecte sau politici publice interne. De asemenea, ar putea evita costurile asociate cu conformarea cu standardele UE, ceea ce ar putea fi o povară financiară pentru unii agenți economici.

  3. Controlul asupra imigrației: Ieșirea din UE ar permite României să controleze mai bine fluxurile de imigranți care intră în țară, reducând presiunea asupra pieței muncii și a resurselor publice. Cu toate acestea, este important de menționat că această libertate ar putea fi restricționată de acorduri bilaterale și internaționale încheiate anterior de România cu statele membre UE.

  4. Protecționism comercial: România ar putea introduce politici protecționiste mai agresive pentru a proteja industria națională și economia internă, fără a fi nevoită să respecte regulile UE privind concurența și comerțul liber. Cu toate acestea, această abordare ar putea avea efecte negative asupra relațiilor comerciale cu alte state, inclusiv cu statele membre UE.

Însă, avantajele potențiale ale ieșirii din UE trebuie analizate corect, în raport cu riscurile și pierderile asociate acestui act.

Dezavantaje majore ale ieșirii României din Uniunea Europeană
  1. Pierderea accesului la piața unică: UE este cea mai mare piață unică din lume, iar România beneficiază de acces la aceasta prin intermediul UE. Ieșirea din UE ar însemna pierderea accesului la această piață unică, ceea ce ar putea duce la o scădere semnificativă a comerțului și a investițiilor.

  2. Pierderea fondurilor europene: România beneficiază de fonduri europene considerabile prin intermediul UE, care sunt utilizate pentru finanțarea proiectelor de infrastructură, educație, cercetare și alte proiecte importante. Ieșirea din UE ar însemna pierderea acestor fonduri și, prin urmare, reducerea capacității de a finanța astfel de proiecte.

  3. Schimbarea statutului migrației: România este parte a spațiului Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că cetățenii români au dreptul de a călători în interiorul UE fără a fi nevoie de pașaport sau vize. Ieșirea din UE ar însemna pierderea acestui drept și schimbarea statutului migrației românilor în UE.

  4. Pierderea influenței politice și economice: Prin intermediul UE, România are o voce și o influență semnificativă în politica europeană și economie. Ieșirea din UE ar însemna pierderea acestei influențe și diminuarea poziției sale în ceea ce privește negocierile comerciale și politice la nivel internațional.

  5. Potențiale tensiuni interne: Ieșirea din UE ar putea provoca tensiuni interne în România, în special în ceea ce privește opiniile divergente în privința avantajelor și dezavantajelor unei astfel de mișcări. Aceste tensiuni ar putea afecta stabilitatea politică și socială a țării.

Ce ar însemna pentru agricultura românească ieșirea din UE
 
Ieșirea României din Uniunea Europeană ar avea un impact semnificativ asupra agriculturii românești. Agricultura este unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești și beneficiază de finanțare considerabilă prin intermediul politicii agricole comune (PAC) a UE.
 

Ieșirea din UE ar însemna pierderea accesului la fondurile PAC, care reprezintă o parte importantă din bugetul UE și sunt folosite pentru a sprijini agricultura și dezvoltarea rurală. Acest lucru ar putea duce la o scădere semnificativă a finanțării pentru fermieri și a capacității lor de a investi în tehnologii și echipamente moderne pentru a-și crește productivitatea și competitivitatea.

De asemenea, ieșirea României din Uniunea Europeană ar însemna pierderea accesului la piața unică europeană, ceea ce ar putea afecta exporturile de produse agricole românești către statele membre ale UE. În plus, ar putea fi impuse taxe vamale și alte obstacole comerciale care ar putea afecta negativ industria agricolă românească.

În plus, PAC stabilește standarde ridicate pentru siguranța alimentară și protecția mediului, iar ieșirea din UE ar însemna că România ar trebui să își dezvolte propriile politici agricole și de mediu. Acest lucru ar putea duce la o scădere a standardelor și ar putea afecta imaginea României ca producător de alimente sigure și sustenabile.

În concluzie, ieșirea României din Uniunea Europeană ar avea un impact semnificativ asupra agriculturii românești și ar putea duce la scăderea competitivității și a capacității de a investi în modernizare și dezvoltare.

Ce categorii politice și sociale sunt interesate de ieșirea României din Uniunea Europeană

În general, partidele politice care susțin ideea ieșirii României din UE sunt cele cu o orientare politică naționalistă, eurofobă sau eurosceptică, care se opun puternic integrării europene și consideră că România ar avea mai mult de câștigat prin ieșirea din UE decât prin apartenența la aceasta.

În ceea ce privește categoriile sociale, unele dintre acestea ar putea fi interesate de ieșirea României din Uniunea Europeană din diverse motive. De exemplu, unele grupuri de fermieri ar putea considera că ieșirea din UE le-ar oferi o mai mare autonomie în luarea deciziilor și o mai mare protecție a industriei agricole naționale. De asemenea, unii sindicaliști ar putea considera că ieșirea din UE le-ar oferi o mai mare putere de negociere în ceea ce privește drepturile lucrătorilor și condițiile de muncă.

Pe plan extern, desigur că Rusia ar fi, în acest moment, marele beneficiar al acestor politici anticoeziune europeană, extrem de interesată de inducerea tensiunilor în rândul țărilor membre UE, de întreținerea și alimentarea grupărilor eurosceptice și de apariția conflictelor sociale violente.

Cu toate acestea, trebuie menționat că majoritatea categoriilor politice și sociale din România susțin continuarea apartenenței la UE, considerând că beneficiile aduse de integrarea europeană sunt mai mari decât eventualele avantaje ale ieșirii. De asemenea, mulți experți în domeniu susțin că ieșirea din UE ar avea consecințe negative semnificative asupra economiei, relațiilor externe și a altor domenii-cheie din România.