În trei ani am importat pește și produse din pește în cantități enorme. Acuzele aduse de Curtea de Conturi entităților publice auditate (MADR, ANPA și ARBDD)

În intervalul 2016-2019, consumul de pește și produse din pește a fost acoperit în proporție de nu mai puțin de 80% din importuri și achiziții intracomunitare.

De altfel, conform rezultatelor unei misiuni de audit desfășurată de Curtea de Conturi în perioada 19 februarie 2019 – 31 martie 2020, în ceea ce privește performanța administrării și exploatării resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale și a acvaculturii în perioada 2016 – 2019, producția națională de pește, obținută din pescuit și acvacultură, a oscilat în perioada 2016 – 2018, după cum urmează: 19.787 de tone în 2016, 22.718 de tone în 2017, respectiv 20.472 de tone în 2018.

Conform sursei citate, principalele cauze ale producției sub potențial au fost că concesionarea parțială a amenajărilor piscicole aflate în domeniul public și privat al statului și administrate de ANPA, iar cele aflate în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării au fost exploatate piscicol în proporție de numai 57%.

De asemenea, au fost reclamate productivitatea la hectar redusă, obținută în fermele de acvacultură, foarte apropiată de nivelul productivității piscicole a mediului natural, lipsa producției din acvacultura marină, slaba performanță a operatorilor economici, care dețin ambarcațiuni și dotări insuficiente și învechite, specii neatractive din punct de vedere economic pentru pescari, respectiv pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat.

Locul 18 la nivelul UE în ceea ce privește producția din acvacultură

În clasamentul producției din acvacultură al statelor membre UE, România s-a situat în anul 2016 pe locul 16, cu o producție de 12.605 de tone (0,97% din producția UE). În anul următor, țara noastră a coborât pe locul 18, cu o producție de 12.798 de tone (0,93% din producția UE).

Ca atare, cele două poziții pierdute au fost ocupate de Bulgaria și Malta, care au înregistrat creșteri semnificative ale producției interne, de aproximativ 26% față de anul precedent.

Demn de menționat este faptul că, în anul 2009, flota de pescuit a României la Marea Neagră era formată din 441 de nave și ambarcațiuni. Prin implementarea Planului de ajustare a efortului de pescuit s-a diminuat substanțial capacitatea de pescuit a flotei românești. Ca atare, României i-a fost repartizată cea mai mică limită a nivelului de pescuit din UE. De altfel, în anul 2019, România mai avea o flotă formată din 166 de nave și ambarcațiuni.

Lipsa unui management eficace

Concluzia generală a Raportului Curții de Conturi este aceea că entitățile publice auditate (MADR, ANPA și ARBDD) nu au realizat un management eficace care să asigure performanța activităților de administrare, exploatare a resurselor acvatice vii existente în habitatele piscicole naturale și acvacultură.

Pentru remedierea situației, auditorii au recomandat elaborarea de către MADR a Strategiei de dezvoltare a sectorului pescăresc pentru perioada 2021 – 2027 și supunerea acesteia spre aprobare, dar și realizarea unei analize privind reorganizarea activității de administrare a resurselor acvatice vii, existente în habitatele piscicole naturale, și nominalizarea unei autorități unice, la nivel național, care să asigure administrarea performantă și exploatarea durabilă a resursei acvatice vii din toate habitatele piscicole naturale ale României.

De asemenea, MADR și ANPA trebuie să întreprindă demersurile necesare pentru negocierea nivelului de efort de pescuit alocat României de către Comisia Europeană, pentru creșterea capacității flotei naționale de pescuit, identificarea și catalogarea, de către ANPA, a zonelor din sectorul românesc al Mării Negre pretabile pentru creșterea și exploatarea moluștelor, cât și efectuarea de către MADR și ANPA a demersurilor pentru elaborarea cadrului legal de reglementare cu privire la concesionarea luciului de apă marină și a accesului la aceasta.

Totodată, trebuie avută în vedere includerea în programul de activitate al Direcției Inspecție Ape Interioare din cadrul ANPA a unor acțiuni de control privind realitatea capturilor declarate de către pescarii comerciali.

Nu în ultimul rând este necesară efectuarea unei analize, de către MADR și ANPA, în colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice, privind oportunitatea unor măsuri de sprijin financiar-fiscal pentru pescarii comerciali și pentru producătorii din acvacultură, inclusiv eliminarea sau reducerea TVA pentru captura/producția de pește și promovarea unui act normativ în conformitate cu rezultatele analizei.

Sursă foto: Pixabay (caracter ilustrativ)