Ministrul agriculturii, Florin Barbu, nu este foarte mulțumit de decizia Comisiei Europene privind derogarea de la aplicarea standardului GAEC 8, și anume obligația de a lăsa pârloagă 4% din suprafața de teren a fermei, însă consideră că fermierii vor avea măcar mai multă flexibilitate în ceea ce privește modul în care vor acționa asupra suprafeței respective.
„Îmi mențin poziția că cea mai bună soluție era cea a derogării totale, așa cum am susținut încă din iulie 2023. Consider, însă, că decizia de compromis a Comisiei Europeană oferă o mai mare flexibilitate fermierilor noștri, în primul rând prin scăderea procentului la 4% (de la 7%) din terenul arabil dedicat unor culturi intermediare sau cultivării unor plante fixatoare de azot sau asigurarea unei zone neproductive. În același timp, faptul că propunerea inițială a Comisiei nu a întrunit numărul necesar de voturi din partea statelor membre arată fără urmă de îndoială că deciziile de la Bruxelles trebuie să țină mai mult cont de vocea fermierilor, care s-au confruntat cu multe dificultăți în ultimii ani”, a transmis ministrul Florin Barbu printr-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale remis, miercuri, redacției AgroTV.
Reamintim că derogarea de la GAEC 8 decisă la începutul acestei săptămâni de Comisia Europeană suspendă obligativitatea fermelor de a lăsa 4% din suprafața de teren deținută drept zonă neproductivă și dă fermierilor dreptul să opteze pentru una dintre următoarele modalități de a acționa asupra suprafeței respective:
– înființarea unei culturi intermediare/secundare, după recoltarea culturii principale;
– înființarea unei culturi fixatoare de azot;
– asigurarea unei zone neproductive.
De asemenea, conform noului regulament cu privire la GAEC 8, fermierii pot opta fie pentru oricare, fie pentru toate cele trei condiții simultan pe suprafața de 4%.
Decizia Comisiei Europene vine după ce propunerea inițială privind asigurarea unui procent de 7% din terenul arabil pentru cultivarea plantelor fixatoare de azot nu a reușit să primească susținerea statelor membre, România fiind unul dintre statele care a respins această propunere ce nu ar fi rezolvat decât o parte din dificultățile cu care se confruntă fermierii.
