MMAP anunță finalizarea a peste 51.800 metri cubi de capacități de stocare

25
MMAP anunță finalizarea a peste 51.800 metri cubi de capacități de stocare

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) anunță finalizarea, în 2020, a peste 51.800 metri cubi de capacități de stocare a gunoiului de grajd.

Cu 30 de platforme comunale pentru gunoiul de grajd finalizate și încă 29 contractate, aflate în diverse faze de implementare, la care se adaugă o stație de compostare, MMAP pune la dispoziția crescătorilor de animale din comunele finanțate, numai în anul 2020, capacități de stocare a gunoiului de grajd de peste 51.800  de metri cubi. Aceste investiții se adaugă celor peste 100 deja finalizate în perioada 2002-2019.

Bilanțul Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” (CIPN), la finalul anului 2020, se încheie favorabil, cu toate obiectivele atinse, chiar în contextul dificultăților apărute ca urmare a pandemiei COVID-19.

Proiectul, finanțat de Guvernul României dintr-un împrumut acordat de Banca Mondială și implementat de MMAP, se află la jumătatea perioadei de implementare. Bugetul total alocat actualei faze de Finanțare Adițională a Proiectului, în perioada 2017-2022, este de aproximativ 50 de milioane de euro, din care 48 de milioane de euro din împrumutul de la Banca Mondială și aproximativ 2 milioane de euro din contribuțiile locale.

Proiectul CIPN are ca obiective specifice realizarea de investiții, la nivelul comunelor, în infrastructura de prevenire a poluării cu nitrați a apelor, întărirea capacității de monitorizare și raportare a României către Comisia Europeană, cu privire la situația apelor subterane și de suprafață, și, nu în ultimul rând, informarea fermierilor cu privire la bunele practici agricole, a căror aplicare să ducă la reducerea poluării cu nitrați a apelor.

Platformele construite la nivel comunal, împreună cu setul de utilaje aferent (un tractor, două remorci, un încărcător frontal, o mașină de împrăștiat compostul și o cisternă vidanjă) deservesc fermierii mici și gospodăriile de subzistență care cresc animale. Sistemul public de colectare, gestionat de fiecare autoritate locală beneficiară, asigură managementul gunoiului de grajd în comunele respective, sprijinindu-i pe crescătorii de animale în respectarea cerințelor Directivei Nitrați, implicit în accesarea de fonduri europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale prin APIA și AFIR

În anul 2020, au fost finalizate 30 de platforme comunale pentru gunoiul de grajd, în valoare totală de 30,22 milioane de lei. Pe lângă acestea, au fost contractate 29 platforme, în valoare totală de 33,85 milioane de lei și prima stație de compostare a gunoiului de grajd, în valoare de aproximativ 2,39 milioane de lei. Au fost livrate 27 de seturi de echipamente pentru platforme, în valoare totală de aproximativ 14 milioane de lei.

În planul informării fermierilor cu privire la respectarea bunelor practici agricole, continuă implementarea rețelei naționale de transfer de cunoștințe către fermieri. Participanții au ocazia să schimbe informații între ei, cu autorități locale și, în special, cu fermieri de succes, care respectă bunele practici agricole.

Totodată, campania națională de informare a continuat, în anul 2020 accentul fiind pus pe comunicarea online, realizată prin portalul web www.apanoastra.ro și prin pagina de Facebook Apa Noastră. O componentă importantă a fost cea educativă, copiii fiind implicați în concursul național de desen „SuperEroii lui Picurici” și în competiția din cadrul jocului educativ online „Droplex”, ambele cu premii importante. Au continuat intervențiile specialiștilor în emisiuni informative TV și cele ale Ambasadorilor Proiectului, în mass-media și social media.

Monitorizarea impactului proiectului se face prin evaluarea unor indicatori cheie, cu ajutorul unor sondaje în rândul gospodăriilor, la începutul, la jumătatea și la finalul proiectului.

La jumătatea perioadei de implementare a Finanțării Adiționale a proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”, s-a constatat o creștere a indicatorilor cheie, față de începutul Finanțării adiționale a CIPN, între care enumerăm: populația care consideră că bălegarul poate fi sursă de poluare a apei a crescut de la 49,9% la 53,2%, notorietatea medie a Codului de Bune Practici Agricole (CBPA) a crescut de la 27,9% la 38,5%, companii agricole care respectă normele CBPA a crescut de la 68,5% la 72,5%, notorietatea proiectului CIPN a crescut de la 29,6% la 37,7%, iar conștientizarea necesității unei platforme comunale pentru gunoiul de grajd a crescut de la 21,5% la 57,7%!

„Preocupările României pentru prevenirea poluării cu nutrienți din surse agricole, respectiv pentru alinierea la prevederile Directivei Nitrați, au început încă înainte de aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2002. Atunci a fost demarat proiectul pilot care avea să devină actualul proiect «Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți».

Specialiștii Ministerului, cu sprijinul Băncii Mondiale, au reușit, în toți acești ani, să dezvolte o infrastructură foarte necesară reducerii acestui fenomen de poluare cu nitrați a surselor de apă. Și, poate mai important, au reușit să atragă atenția fermierilor și gospodarilor asupra practicilor incorecte, care generează acest tip de poluare.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va continua demersurile sale de a sprijini agricultura sustenabilă, care aduce plus-valoare fermierilor și care respectă mediul în care cu toții trăim” a declarat Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor și pădurilor.

Pentru anul 2021, Proiectul CIPN își propune finalizarea investițiilor deja contractate (în valoare de aproximativ 34 milioane de lei) și începerea execuției pentru restul de 22 investiții, care se vor contracta (tot în 2021), în valoare totală de 32 milioane lei. De asemenea, în cadrul Proiectului va fi dezvoltată o aplicație informatică dedicată automatizării monitorizării și raportărilor către Uniunea Europeană. Restul activităților va continua, adaptate la constrângerile existente ca urmare a pandemiei COVID-19.

Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a Proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice.

Conform multiplelor studii de specialitate, poluarea apelor cu nitrați este cauzată de o gestionare improprie a fertilizanților (naturali sau chimici) și poate conduce la probleme grave de mediu (eutrofizare – fenomen care afectează grav echilibrul ecosistemele acvatice), dar mai ales la consecințe asupra sănătății populației. Afecțiunea ceai mai gravă, methemoglobinemia reprezintă o reducere a capacității sângelui de a transporta oxigenul, care se manifestă prin cianoza pielii, anxietatea și confuzie pe măsură ce boala se agravează.

Din păcate, în România încă se înregistrează cazuri de methemoglobinemie, iar cei mai vulnerabili în fața acestei afecțiuni sunt bebelușii care sunt hrăniți cu lapte preparat cu apă din surse poluate cu nutrienți. Afecțiunea se mai numește și boala albastră a sugarului sau cianoza infantilă.

Proiectul CIPN, finanțat de Guvernul României, dintr-un împrumut de la Banca Mondială, este în a doua fază, cea de finanțare adițională. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017 și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale.