Nici în 2021, fermierii cooperatiști nu au pus deoparte planurile de investiții

5
Nici în 2021, fermierii cooperatiști nu au pus deoparte planurile de investiții

Nu numai că fermierii cooperatiști nu au pus deoparte planurile investiționale pentru anul în curs, dar ei au demarat chiar și proiecte cu fonduri europene pentru procesarea materiei prime de proveniență agricolă, depozitare, modernizare sau majorarea capacităților de producție.

Este și exemplul Cooperativei Someș Arieș, cu o cifră de afaceri de 48 de milioane de lei, care doar pentru o fabrică de nutrețuri combinate (FNC) are un buget investițional de nu mai puțin de 3,2 milioane de euro, scriu cei de la ZF.

„Avem în derulare o investiţie din fonduri europene, sperăm într-o lună să începem construcţia, facem unei FNC pentru a deservi fermele membre ale cooperativei, în număr de 78 şi 30 de ferme colaboratoare. Bugetul de investiţii pentru FNC este de 3,2 milioane euro.

Mai vrem să accesăm IMM Invest pentru procesare, să achiziţionăm o unitate unde producem brânzeturi, care va costa câteva sute de mii de euro şi mai dorim să achiziţionăm un camion, cu circa 150.000 de euro“, a declarat Ioan Opriţa, director general al Cooperativei Someş Arieş, în cadrul videoconferinţei ZF BT Agropower.

Acesta a mai adăugat că finanţarea nu a fost niciodată o problemă pentru cooperativa Şomeş Arieş.

Oprița a spus totodată că formele asociative devin interesante pentru bănci când fermierii cooperatiști învaţă „să fie mai prudenţi, mai vigilenţi“.

„O oportunitate fortuită”

La rândul său, Ionuț Lungoci, directorul executiv al cooperativei Dobrogea Sud, a precizat că a accesat un credit prin IMM Invest, însă doar pentru reînființarea culturilor agricole.

„Principala oportunitate de anul trecut a fost relaţia foarte bună cu banca. Am accesat un credit prin IMM Invest pentru reînfiinţarea culturilor pentru 20.000 de hectare cu costuri mici timp de 8 luni. Este o şansă pe care ne-a dat-o pandemia. A fost o oportunitate fortuită, pe care unii nu au folosit-o. Într-adevăr, băncile refuză cooperativele care nu se capitalizează“, a afirmat Ionuţ Lungoci, CEO al cooperativei Dobrogea Sud.

CEO-ul formei asociative citate a mai adăugat că, pe lângă banii de la stat, au obținut bani şi dintr-un program cu finanţare europeană şi urmează să discute cu ceilalți membri cooperatori dacă investiţia va fi în procesare sau în servicii pentru membrii care să le ușureze munca.

Tot din perspectivă investițională, Gabriel Stanciu, președintele Braicoop, formată din peste 50 de fermieri cooperatiști din Brăila, spune că programul IMM Invest a fost o oportunitate şi pentru compania pe care o reprezintă, dar şi individual, pentru el ca fermier, să obţină bani pentru investiţii.

„Oportunitatea anului 2020 a fost programul IMM Invest, am accesat bani ca cooperativă şi individual. Acest ajutor a fost o gură de oxigen pentru agricultura românească. Acum, încercăm să finalizăm o investiție în spații de depozitare, pentru că vrem să aducem plus valoare prin depozitare în spațiile noastre“, a precizat agricultorul cooperatist.

Nu în ultimul rând, Adriana Szekely, președinta cooperativei Timlact Agro, formată din 24 de ferme, mici și mijlocii, cu un șeptel de aproximativ 4.000 de capete de bovine și circa 4.000 de hectare cultivate cu cereale, precizează că IMM Invest a fost o oportunitate și pentru cooperativa pe care o reprezintă şi au accesat aceste fonduri.

„Mai avem în derulare un proiect de modernizare a fabricii, vrem să mărim capacitatea, și ar trebui să încep implementarea curând. Vrem să convingem mai mulți fermieri că e necesară asocierea. Noi, am început în 2009 cu obiectivul de a ne dezvolta ca cooperativă și ca fermă“, a menționat la rândul său Szekely.

Fermierii continuă să aibă în plan investiții în creșterea valorii adăugate

Prezent la evenimentul amintit mai sus, Sorin Ignat, director agribusiness la Banca Transilvania, a precizat că formele asociative pot genera investiții mai mari decât poate fiecare fermier în parte.

El a mai adăugat că, în 2020, IMM Invest, deşi a fost o soluţie de criză, a fost o oportunitate pe alocuri, pentru că a adus cash cu sprijin de grant în business. O altă oportunitate a fost reaşezarea lanţului valoric şi reorientarea unor jucători către piaţa internă.

„(…) Am fost parteneri în cadrul programului IMM Invest, vom fi parteneri în cadrul programului Agro IMM Invest şi suntem parteneri în diverse alte programe. Lichiditate există, însă trebuie să găsim împreună cu fermierii utilitatea, astfel încât ei să poată să producă mai mult. Un obiectiv este susţinerea creşterii valorii adăugate şi a investiţiilor care aduc valoare adăugată“, a spus Ignat.

În viziunea sa, 2021 ar trebui să fie un an mai bun.

„Uitându-ne la statistici, după secetă anul următor a fost mai bun. Perspectivele sunt mai bune, dar rezultatul în agricultură se vede când duci producţia în hambar”, a conchis acesta.

Fermierii cooperatiști au afirmat nu o dată că, sub această formă, le este mai facil să atragă și să suporte investițiile, să cumpere materii prime mai ieftin, deoarece le iau în cantități mai mari, să comercializeze produsele la un preț corect și să aibă acces în lanțurile mari de magazine și pe piețe externe.

Nu mai puțin de 176 de cooperative agricole erau înființate anul trecut, cu 60% mai puțin decât în 2018, când avea să fie atins un prag maxim după criza din 2008-2009. Mai exact, în 2018 au fost înființate 280 de cooperative agricole, iar în 2019 au fost înființate un număr de 190 de cooperative.

Sursă foto: Pixabay (caracter ilustrativ)