Pentru a asigura un sector agroalimentar european rezilient si competitiv, este nevoie urgent de un cadru de reglementare favorabil și bazat pe știință pentru Noile Tehnici Genomice (NGTs), care să contribuie la transpunerea rezultatelor cercetarii inovatoare în produse comerciale cu un beneficiu adăugat.
Datele actuale arată că 5 tări europene fruntașe pe cercetări în domeniul NGTs (Franța, Germania, Italia, Belgia, Olanda) cumulează mai puțin de un sfert din totalul cercetărilor pe care le desfășoară China, de exemplu (93 vs. 444), și ceva mai mult de jumătate comparativ cu Statele Unite ale Americii (93 vs. 165).
Tocmai de aceea, adoptarea propunerii de Regulament privind NGTs ar stimula investițiile în cercetare și ar crește avantajul competitiv al Europei la nivel mondial.
SURSA FOTO: CROPLIFE EUROPE
Potrivit datelor CropLife Europe, topul culturilor cu beneficia inovatoare obținute prin NGTs, în Europa, arată astfel:
- Tomate – 32 de cercetări în domeniu
- Orez- 16 cercetări
- Orz – 12 cercetări
- Cartofi – 11 cercetări
- Grâu- 9 cercetări
- Porumb- 7 cercetări
- Rapiță- 6 cercetări
- Tutun – 4 cercetări
- Plop- 4 cercetări
- Măr – 3 cercetări
*proiecte de cercetare în derulare în Europa, nu cu scop comercial
În momentul de față, în Europa, proiectele de cercetare pe obținerea de culturi prin Noile Tehnici Genomice sunt concentrate pe tomate. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care, din punct de vedere istoric, acestea au avut o „bază genetică îngustă”, adică este dificil de dezvoltat trăsături noi. Și totuși, cu ajutorul Noilor Tehnici Genomice, acest lucru este posibil. Odată cu apariția tehnologiei CRISPR, a devenit posibilă o ameliorare mai eficientă a numeroaselor trăsături, cum ar fi:
- Caracteristicile frunzei, tulpinelor și florilor, pentru a crește randamentul, mărimea fructelor și calitățile privind reproducerea plantelor
- Coacerea fructelor mai rapid, calitate și creșterea conținutului nutritiv
Un alt clasament făcut de CropLife Europe reprezintă cel al trăsăturilor editate genomic prin proiecte decercetare europeană. Astfel:
- Toleranța la stresul biotic
- Creșterea producției
- Îmbunătățirea calității alimentelor și furajelor
- Utilizarea industrială
- Culoarea/gustul produselor
- Îmbunătățiri legate de păstrare
- Toleranța la stresul abiotic
- Toleranta la erbicide. În timp ce toleranța la erbicide este enunțată frecvent ca prim motiv pentru folosirea NGTs, datele europene arată că această se clasează ca a opta dintre cele mai răspândite trăsături editate genetic în regiune.
Enumerăm, de asemenea, câteva informații legate de cele mai populare 4 trăsături și cum contribuie acestea la un sistem alimentar mai sustenabil.
- Toleranța la stresul biotic. De exemplu, în Franța, cu ajutorul Noilor Tehnici de Ameliorare, s-a obținut creșterea rezistenței pentru roșiile cherry la agenții patogeni, lucru care ajută la reducerea utilizării pesticidelor.
2. Creșterea producției- Creșterea mărimii fructelor și a numărului de fructe per plantă de tomate, care a făcut obiectul cercetărilor in Franța și Germania, asigură culturi cu randament mai mare. Acest lucru, alături de o creștere mai rapidă, sunt esențiale pentru un sistem agricol mai sustenabil. Cerințele legate de utilizarea inputurilor, aterenurilor, apei și a erbicidelor sunt substanțial reduse, în timp ce soiul de plantă poate să producă suplimentar și cu dimeniunea frunctelor mai mare.
1. Îmbunătățirea calității alimentelor și furajelor- Tehnicile de editare genomică ajută la succesul în reducerea efectului componentelor alergene în unelesoiuri de plante. Un exemplu ar fi eliminarea alergenilor din muștar pentru combaterea alergiilor alimentare, lucru care a făcut obiectul cercetărilor în Germania. Aceste lucrupermite cetățenilor să se bucure de mâncare pe care altfel nu ar putea să o consume.
- Îmbunătățiri legate de păstrare- Roșiile fără tulpini florale sunt un pariu al cercetării în Franța și Belgia. La tomate, tulpinile florale care rămân atașate de fructele culese determinădeteriorarea mecanică a fructelor în timpul transportului. Un institut francez de cercetare își propune să furnizeze soiuri de roșii fără tulpini florale, pentru a minimiza pierderile și risipa alimentară.
Despre tehnologia CRISPR
CRISPR-Cas9 reprezintă cea mai comună tehnică de editare genomică și cea mai relevantă în contextul propunerii de Regulament al Uniunii Europene pentru plante obținute prin anumite Noi Tehnici Genomice. Pentru descoperirea acestei tehnologii,a fost acordat Premiul Nobel. Această tehnică permite editarea a unor părți ale unui genom prin eliminarea, adăugarea sau modificarea unor regiuni din secvența de ADN. În prezent, este cea mai simplă, mai versatilă și mai precisă metoda de ameliorare a plantelor.
Editarea genelor, prin utilizarea CRISPR, permite oamenilor de știință și amelioratorilor să introducă anumite însușiri dorite în plante, într-un mod mult mod mai precis și mai rapid. În funcţie de tipul de cultură şi trăsătură, timpul pentru ameliorare poate fi mult scurtată. De exemplu, pentru mere, timpul pentru ameliorare poate fi redus de la 15-50 de ani la 5-8 ani.
Prin editarea genetică se poate obține în mod eficient culturi adaptate la climă, dar si cu alte însușiri benefice. Acest lucru este important în vederea crizei climatice actuale și a necesității de a ne proteja mediul și biodiversitatea.
Versiunea completă a materialului CropLife Europe poate fi consultată la urmatorul link: https://croplifeeurope.eu/wp-content/uploads/2024/02/Innovative-Solutions-for-more-Sustainable-Agriculture_v3.pdf .
este parte a
