În condițile în care experții Executivului de la Bruxelles au strâmbat din nas la cele 100 de pagini de feedback pe PNRR, existând opinii diferite pe partea de transport şi pe irigaţii, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian-Nechita Oros, insistă și afirmă că proiectele incluse în Plan pe zona de irigaţii, în valoare 2,5 miliarde de euro, vor fi susţinute în continuare, pentru că se „pliază foarte bine pe cerinţele Comisiei Europene”.
Nu cu mult timp înainte, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, preciza că Executivul comunitar a trimis, numai săptămâna aceasta, 100 de pagini de feedback pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), existând opinii diferite pe partea de transport şi pe zona de irigaţii.
Joi, 22 aprilie 2021, șeful MIPE afirma că, în opinia CE, banii alocați pentru infrastructura de transport este prea mare, în timp ce, pe zona de irigaţii, opiniile diferă în legătură cu impactul asupra mediului.
„Suntem într-un contact permanent atât cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, dar şi cu Comisia. Noi ne susţinem proiectele în continuare, preluăm observaţiile, aducem precizări. Eu sunt în continuare convins că trebuie să avem un proiect de ţară privind strategia de gestionare a apei şi că acest lucru se poate finanţa şi prin PNRR.
Este vital, aşa cum este vital să avem investiţii în educaţie, sănătate şi infrastructură şi că în continuare vom merge în faţa Comisiei cu precizări tehnice: dacă acestea contribuie la obiectivele de climă şi eu sunt convins că aşa e, dacă au impact asupra corpurilor de apă, avem deja studii, am trimis precizări, dacă nu prejudiciază mediul. La toate aceste observaţii pe care CE le face noi avem răspunsuri, am propus să le trimitem şi un proiect tip ca să vadă în ce fel influenţează sau nu influenţează mediul aceste lucrări”, a declarat șeful de la Agricultură, Adrian-Nechita Oros, joi, la Digi 24.
Ministrul de resort a mai menționat că a transmis Executivului de la Bruxelles că fondurile pentru irigaţii nu vor fi folosite pentru lucrări în câmp, ci pentru reparaţii şi reabilitarea infrastructurii pe zona de irigaţii.
„Deocamdată dorim să reparăm, să reabilităm toată infrastructura de irigaţii, astfel încât să putem transporta şi utiliza apa cât mai eficient şi cât mai ieftin, cu consum de apă mai mic, cu consum de energie mai mic şi cu consum de energie verde. Adică noi chiar am scris nişte proiecte care se pliază foarte bine pe cerinţele Comisiei şi ne vom susţine în continuare cauza”, a spus adăugat oficialul MADR.
Potrivit sursei citate, cele 2,5 miliarde de euro alocate zonei de irigaţii în PNRR vor fi utilizate şi pentru lucrări de desecare-drenaj, prevenirea eroziunii solului şi a deşertificării.
„Pentru zona de irigaţii erau 2,5 miliarde de euro pentru că aici am cuprins şi infrastructura de irigaţii cât şi cea de desecare-drenaj, care este la fel importantă pentru a achiziţiona apa, dar şi lucrările pentru a preveni eroziunea solului şi bineînţeles prevenirea deşertificării. Aici într-un proiect comun cu cei de la Ministerul Mediului, pentru că trebuie să avem şi investiţii în înverzire. Am zis că facem acele împăduriri, în primul rând în zone unde există pericolul de deşertificare şi avem, din nefericire, zone întinse în sudul ţării, dar şi pe terenurile agricole degradabile sau pe terenurile agricole împădurite”, a mai punctat Adrian-Nechita Oros.
Nu în ultimul rând, ministrul Agriculturii a declarat că este convins că nu se vor pierde cele 2,5 miliarde de euro, pentru că „vom face totul ca să le obţinem”.
„Sunt convins că nu vor dispărea cele 2,5 miliarde de euro din PNRR. Anul trecut eram puţine ministere care vorbeam de PNRR, între timp în decembrie s-a schimbat şi abordarea Comisiei, au apărut foarte multe ministere cu proiecte proprii şi s-a diminuat suma proporţional, dar eu sunt convins că cele 2,5 miliarde o să le obţinem, pentru că vom face totul ca să le obţinem. Este nevoie de aceşti bani. Avem o decizie politică asumată”, a conchis pe acest subiect şeful MADR.
PNRR nu a fost trimis oficial la Bruxelles
Joi, 22 aprilie 2021, Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a declarat la Digi 24 că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu a fost trimis oficial la Bruxelles, o decizie în acest sens urmând să fie luată săptămâna viitoare.
„Este un fake news care circulă din păcate, că ar fi respins Comisia PNRR. PNRR-ul României nu a fost trimis la Bruxelles în mod oficial. Sunt discuţii, negocieri tehnice informale, va fi o trimitere oficială. După această trimitere oficială Comisia Europeană are două luni de evaluare, conform regulamentului, şi atunci se va vorbi de acceptare sau modificare sau respingere, Doamne fereşte, a planului României”, a precizat Ghinea la Digi 24.
În acest context, șeful MIPE a adăugat că nu există conceptul de deadline pentru trimiterea variantei oficiale, dar este o dată recomandată, respectiv 30 aprilie.
„Săptămâna viitoare vom lua o decizie în urma unei videoconferinţe cu vicepreşedinta Comisiei, Margrethe Vestager, legată de calendarul României. Deocamdată sunt state care au anunţat că nu vor trimite până la 30 aprilie: Polonia, Malta, Finlanda, Bulgaria, Olanda. Azi, acum 2 ore, s-a anunţat prima trimitere oficială a planului, planul Portugaliei. Nu este o competiţie cu cine trimite primul”, a explicat Ghinea.
Totodată, ministrul Ghinea a mai precizat că, în prezent, se lucrează pe acele componente propuse public, care au ca mandat de negociere cu Comisia o pagină jumătate, două, şi care trebuie dezvoltate în documente tehnice ce presupun costuri pentru fiecare investiţie, deadline-uri, responsabilităţi.
„Fiecare componentă are prin natura ei câteva zeci de pagini, dacă nu chiar sute, la cele mai complicate. Am trimis la Bruxelles, împreună cu colegii mei din minister, cam 1.000 de pagini de documentaţie tehnică şi propuneri, pe care Comisia se uită. Avem întâlniri cu Comisia şi cu ministerele de linie şi după observaţiile lor aducem modificări, negociem. (…) Toate ţările fac aşa, fiind un mecanism nou, şi sunt în proces de negociere. Fiind în negociere nu vreau să dau detalii pe toate componentele, doar vă asigur că se munceşte intens aici la acest subiect”, a mai afirmat Ghinea.
Întrebat dacă sunt şanse ca varianta oficială să fie trimisă pe 30 aprilie, ministrul a răspuns că „se poate face asta”, însă întrebarea este dacă pe toate componentele chestiunile de costuri sunt bine documentate sau mai este nevoie de timp pentru partea tehnică.
„Asta e decizia pe care o vom lua săptămâna viitoare. Dacă vom decide să o trimitem post 30 aprilie va fi chestiune de săptămâni, nu mai mult”, a punctat Cristian Ghinea.
Întâlnirea de la Cotroceni
Președintele Klaus Iohannis a anunțat că a convocat pentru luni o întâlnire cu responsabilii care lucrează la Planul național de redresare și reziliență, în urma respingerii de către Comisia Europeană, în faza negocierilor, a unor componente din PNRR, și că acesta va fi „îmbunătățit”.
„Una peste alta, am convocat pentru luni o întâlnire cu responsabilii din Guvern și din alte zone care lucrează pe PNRR. Vom evalua primul feedback al Comisiei, vom îmbunătăți planul. Ministerul se va prezenta din nou la Comisie cu planul îmbunătățit și, în final, sunt convins că el va fi acceptat și vom putea să folosim acești bani”, a declarat Klaus Iohannis joi, 22 aprilie 2021.
Președintele a explicat că s-a lucrat „intens și sub mare presiune” pentru elaborarea PNRR, așa cum s-a întâmplat în toate statele membre ale Uniunii Europene.
Klaus Iohannis a spus că era de așteptat să apară „dificultăți” în conturarea planurilor și a identificat două dintre acestea,
„Este o noutate pentru toată lumea, nu a mai existat așa ceva. (…) Dificultatea numărul unu constă în faptul că se doresc reforme profunde, dar, în același timp, dificultatea doi: într-o perioadă foarte scurtă, foarte limitată de timp. Avem doar câțiva ani la dispoziție”, a spus președintele.
Klaus Iohannis a spus că proiectele din PNRR vor fi îmbunătățite, astfel încât să fie acceptate de Comisia Euroepană.
este parte a
