România are 12,7 milioane de hectare de teren agricol și aproximativ 800.000 de fermieri înregistrați. Este una dintre cele mai mari puteri agricole ale Uniunii Europene ca suprafață. Și totuși, când te uiți la topul celor mai mari beneficiari de subvenții agricole pentru suprafața lucrată, tabloul este unul care ridică întrebări incomode: din primele trei locuri, niciuna nu este o firmă românească. Primele poziții sunt ocupate de investitori din Emiratele Arabe Unite, Danemarca și Italia.
Datele APIA pentru 2025 sunt publice. Analiza lor, realizată de Ziarul Financiar, arată cu precizie cine lucrează cel mai mult pământ românesc și cine încasează cele mai mari subvenții din banii contribuabililor europeni.
Locul 1: Emiratele Arabe Unite, în Insula Mare a Brăilei
Cea mai mare plată pentru suprafața lucrată în România în 2025 a mers către Agricost o companie deținută de grupul Al Dahra din Emiratele Arabe Unite. Subvenția primită: 28,3 milioane de lei, echivalentul a circa 5,5 milioane de euro.
Agricost exploatează circa 57.000 de hectare în Insula Mare a Brăilei, cea mai mare fermă din România și una dintre cele mai mari din Europa. O suprafață cât un județ mic, cultivată cu cereale și oleaginoase, administrată de la Abu Dhabi și subvenționată din fonduri europene destinate agricultorilor din România.
Grupul Al Dahra este unul dintre cei mai mari investitori agricoli din lume, cu prezență pe mai multe continente. Intrarea sa în România nu este o surpriză deoarece Insula Mare a Brăilei, cu solurile sale fertile și cu posibilitatea irigațiilor din Dunăre, este un activ agricol de excepție, recunoscut și valorificat de investitori mult înainte ca fermierii români să aibă acces la capitalul necesar pentru a-l exploata la scară industrială.
Locul 2: Danemarca, pe câmpiile din Ialomița, Constanța și Buzău
Pe locul doi în topul subvențiilor se află JD Agro Cocora, deținut de investitori danezi prin Romania Farm Invest A/S. Subvenția primită în 2025: 11,2 milioane de lei, circa 2,2 milioane de euro.
Compania administrează peste 17.500 de hectare în județele Ialomița, Constanța și Buzău pentru o suprafață impresionantă, cultivată conform standardelor agricole nordice, cu tehnologie de precizie și management profesionist. Fermierii danezi au o tradiție îndelungată în agricultura de performanță și au văzut în câmpiile din sudul României un potențial pe care mulți fermieri locali nu au avut resursele să îl valorifice.
Locul 3: Italia, în Timiș
Poziția a treia revine Emiliana West Rom, o afacere deținută de italieni, cu 12.000 de hectare cultivate cu cereale și o fermă de bovine de 1.200 de capete în județul Timiș. Subvenția primită: 7,6 milioane de lei, circa 1,5 milioane de euro.
Prezența fermierilor italieni în Banatul românesc nu este întâmplătoare. Calitatea solurilor bănățene, apropierea de granițele UE și costurile mai mici ale forței de muncă față de Italia au atras investitori din nordul Italiei în această zonă încă din anii 2000.
Și românii? Abia pe locul patru și șase
Primii doi fermieri români care apar în top zece sunt Petru Corvin Mateiu, cu firma Agro Nevada Tim din județul Timiș, și Mihai Anghel, cu compania Cervina ambii cu subvenții de peste 7 milioane de lei fiecare, plasați pe locurile 4 și 6 în clasament.
Sunt antreprenori discreți, construiți în ani lungi de muncă și investiții în structuri agricole competitive. Dar faptul că, din primele trei poziții ale celui mai important clasament al agriculturii românești, niciuna nu aparține unui fermier român spune ceva despre structura capitalului și a proprietății în sectorul agricol autohton.
Unde sunt concentrați marii beneficiari
Geografic, tabloul este previzibil: județele Timiș, Ialomița, Călărași și Teleorman domină topul marilor beneficiari de subvenții. Sunt județele cu cele mai mari suprafețe arabile, cu cele mai fertile soluri de câmpie și cu cea mai mare producție de cereale și oleaginoase din România. Acolo unde pământul produce cel mai mult, subvențiile pe suprafață sunt și cele mai mari și acolo s-au concentrat investițiile mari, inclusiv cele străine.
Este legal? Da. Este corect? Depinde cu cine vorbești
Subvențiile agricole europene sunt acordate pentru suprafața lucrată, indiferent de naționalitatea proprietarului sau a arendașului. Un investitor din Emiratele Arabe Unite care lucrează legal 57.000 de hectare în România are același drept la subvenție ca un fermier român care lucrează 50 de hectare în Teleorman. Regulamentele PAC nu fac discriminare după origine.
Dar dezbaterea despre cine ar trebui să beneficieze de pământul românesc și de subvențiile europene este una veche și nerezolvată. Interdicțiile la vânzarea de teren agricol către cetățeni non-UE au existat și există, dar contractele de arendă pe termen lung oferă un acces practic echivalent. Iar capitalul disponibil pentru arendarea suprafețelor mari vine, aproape invariabil, din afara țării.
Între timp, cei 800.000 de fermieri români, marea majoritate cu suprafețe sub 5 hectare, împart restul subvențiilor. Suma totală distribuită celor mai mari beneficiari: 188 de milioane de lei, circa 40 de milioane de euro în 2025.
Concluzie: pământul românesc, cel mai bun produs de export pe care nu îl știm
Povestea subvențiilor APIA din 2025 nu este despre ilegalități sau fraudă. Este despre o realitate structurală a agriculturii românești: pământul cel mai fertil este lucrat de cei cu cel mai mult capital și capitalul mare, în agricultură, vine din afara granițelor.
Nu este o fatalitate. Este rezultatul a trei decenii de politici agricole fragmentate, al lipsei de acces la finanțare pentru fermierul român mic și mijlociu și al eșecului constant de a construi structuri asociative competitive care să pună laolaltă suprafețele dispersate ale micilor proprietari.
Pământul românesc este unul dintre cele mai valoroase active agricole din Europa. Întrebarea care se pune în 2026 este aceeași ca în 2006: al cui va fi el cu adevărat, și cine va culege roadele lui, peste un deceniu?